Credit foto: Colaj realizat utilizând fotografii Radu Mihaiu și Nicușor Dan - Radu MIhaiu (pagina personală de Facebook), Clotilde Armand - LCV / Shutterstock.com, Ciprian Ciucu - Ciprian Ciucu (pagina personală de Facebook, Daniel Băluță și Robert Negoiță - captură video și Cristian Popescu Piedone - imagine Inquam/Sabin Cirstoveanu
Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, ajunge în curând la finalul mandatului. Cu această ocazie, edilul a prezentat, prin intermediul unei conferințe de presă, bilanțul celor 3 ani și jumătate petrecuți la Primărie.
La final de mandat ajung și ceilalți primari ai Bucureștiului – cei de la sectoare. Fiecare cu ”personalitatea”, abordarea și agenda proprie. Unii cu proiecte mai interesante decât ceilalți, unii cu o administrare mai chibzuită a banilor decât ceilalți.
A fost un mandat mai scurt decât în mod obișnuit, de 3 ani și jumătate. De altfel, pe lângă înțepături despre ”răspunsul la telefon” sau autorizații blocate/întârziate, a fost o perioadă destul de liniștită și din punct de vedere politic. Cel puțin până când a început campania electorală.
Însă, indiferent de toate aceste aspecte, cel mai important este ce rămâne în urma acestor aproape 4 ani.
Astfel, ne-am propus să sintetizăm cele mai importante lucruri care s-au întâmplat în București, cele care au afectat sau vor afecta viața comunității.
GreenCommunity vă prezintă un scurt rezumat al celor mai relevante proiecte – finalizate sau aflate în derulare, dar și al politicilor încurajate de către administrațiile locale din Capitală. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra întregului oraș, includem în această analiză și proiectele cele mai importante ale primăriilor de sector.
Important de precizat: pe lângă proiectele amintite aici, atât Primăria Generală, cât și cele de sector au multe alte îndatoriri. Dacă ne referim strict la cele de sector, nu am inclus în analiză reabilitările/construcția unităților de învățământ, reabilitarea termică a blocurilor sau managementul deșeurilor și curățenie.
Situație financiară și datorii
Plecăm de la problema financiară a Primăriei Generale, care a reprezentat o temă fierbinte la început de mandat. Nicușor Dan spune: Datoria curentă (imediată) la preluarea mandatului era de 3 miliarde de lei / conturile pentru investiții erau blocate. Deși datoria totală a primăriei este în creștere – municipalitatea ia credite pentru investiții sau achiziții, problema financiară iminentă a primăriei a fost rezolvată.
Conform informațiilor care au tot apărut în ultimii ani, anumite datorii istorice ale Bucureștiului au fost achitate, altele au fost eșalonate.
”În acești 1,7 miliarde lei care pe formalistica Ministerului Finanțelor sunt datorii curente, sunt incluși, de exemplu, suma de 400 de milioane de lei pe care o datorăm familiei Constanda, vechea istorie a Parcului Bordei. Însă noi avem un contract semnat cu familia Constanda în care s-au eșalonat acești 400 de milioane de lei pe 50 de luni şi noi ştim că în fiecare lună trebuie să plătim aproximativ 12 milioane de lei, deci nu 400 de milioane.”, declara Nicușor Dan, la începutul lunii mai, citat în G4Media.
Practic, pericolul falimentului a dispărut. De altfel, în 2023, Agenția de rating Fitch a îmbunătățit ratingul individual al Bucureștiului la „a”, cu patru trepte deasupra ratingului național.
În sfârșit vorbim despre urbanism
Pe lângă situația financiară, un alt subiect intens discutat a fost cel al urbanismului. Fiind o disciplină tehnică și destul de greu de explicat, incertitudinea a planat destul în jurul a ceea ce se întâmplă în București. Două lucruri au știut bucureștenii: că sunt nenumărate construcții toxice în oraș și că primarul lor afirmă ca avem de a face cu o mafie imobiliară.
Nicușor Dan a explicat în mai multe rânduri cum a funcționat mecanismul prin care orașul a ajuns să aibă atâtea răni urbanistice, a explicat și ce înseamnă ”blocajul” pe care l-a instituit.
Dincolo de zona tehnică, dincolo de documentații, PUZ-uri de sector, de procese și litigii, cred că unul dintre cele mai importante aspecte este tocmai faptul că vorbim despre urbanism în spațiul public. Este util să realizăm, ca locuitori ai orașului, faptul că modul cum se construiește, dezvoltarea, ne influențează foarte multe aspecte ale vieții cotidiene – de la timpul petrecut în trafic, până la sănătatea fizică sau mentală determinată de abundența sau lipsa spațiilor verzi.
Trebuie să ne punem bunăstarea pe primul loc, dar și să încercăm să ne organizăm orașul. Și poate că ar trebui să folosim momentul acesta ca pe un punct de pornire. Mai ales că, la sfârșitul anului 2022, a fost deblocată și realizarea unui nou Plan Urbanistic General, care se află acum în lucru.
”Săpături” și șantiere
La ce s-a lucrat în subteranul orașului? Conform bilanțului lui Nicușor Dan, s-au înlocuit țevi de termoficare, iar efectul începe să-și facă simțită prezența. Vorbim despre 110 kilometri de conductă din rețeaua principală (care are în total aproximativ 1.000 de kilometri). După contractele semnate și șantierele deschise, anul acesta ar trebui să avem un record, cu încă 70 de kilometri schimbați.
Tot la capitolul șantiere, vedem săpături și pentru modernizarea liniilor de tramvai. Deja se lucrează la linia 5, pe Barbu Văcărescu și Alexandru Șerbănescu. Vor începe și alte șantiere – anul acesta și anul viitor – în total, se vor înlocui 50 de kilometri de șine de tramvai.
Pentru perioada următoare, probabil cea mai de anvergură ”săpătură” va fi pentru reconstrucția planșeului de la Piața Unirii, aflat într-o stare avansată de degradare. Lucrările sunt unele complicate și vor fi administrate de Primăria Sectorului 4, care a obținut o finanțare consistentă de la Guvern. Șantierul va începe anul viitor și va dura probabil mai mult de 2 ani. Primăria Capitalei își dorește ca, odată cu aceste lucrări, să realizeze și infrastructură pentru tramvai prin Piața Unirii.
Transport public
Transportul public este cel mai eficient mod de a transporta oamenii printr-un oraș aglomerat și ar trebui să reprezinte o prioritate pentru administrație, indiferent de culoarea ei politică.
Nicușor Dan spune în bilanțul său că au fost aduse 100 de tramvaie noi, 100 de autobuze electrice și 100 de troleibuze cu autonomie – investiții bune, care sporesc confortul și îmbunătățesc imaginea transportului în comun din Capitală. Tot edilul spune că este necesar să schimbăm toate tramvaiele, astfel PMB se pregătește să achiziționeze încă 250 de tramvaie în următorii ani.
Pentru a pune în valoare capacitatea mare de transport a autobuzelor și troleibuzelor, avem nevoie și de benzi unice. De altfel, la acest capitol s-au făcut unele progrese, cu precădere în Nordul Bucureștiului, însă eforturile trebuie continuate și după alegeri. Amintim astfel reconfigurarea Căii Floreasca și a străzii Radu Beller.
Nu putem vorbi despre transport public fără să vorbim și despre metrou, deși acesta nu se află în competențele Primăriei Generale. Aici, Capitala s-a îmbogățit cu o stație nouă de metrou – denumită Tudor Arghezi – și un park&ride, pe Șoseaua Berceni, aproape de Centură (un proiect derulat de către PS4). De asemenea, în ultimele luni au început și lucrările la prima parte din Magistrala 6, care va duce până în zona Mall Băneasa.
Infrastructură pietonală și transport alternativ
Să fii pieton în București este de multe ori o aventură. Suntem campioni la accidente, infrastructura este gândită de multe ori exclusiv în jurul mașinilor, torturare sau treceri de pietoni sunt deseori ocupate de mașini.
O politică de bun simț pe care a susținut-o Primăria Capitalei în acești ultimi ani este eliberarea trotuarelor. Deși s-a întâmplat într-un ritm lent, direcția este bună. De altfel, și o parte dintre primăriile de Sector au început să acorde tot mai multă grijă la trotuare și siguranța pietonilor, dar situația rămâne una problematică.
Avem încă foarte multe trotuare pline de mașini și suferim foarte tare la capitolul accesibilitate. Să ai o dizabilitate în București este practic o condamnare.
Mai mult, pe lângă pașii buni, sunt administrații de sector în București care încă fac un obicei din îngustarea sau desființarea trotuarelor. Uneori desființează grădinile blocurilor sau mici parcuri pentru locuri de parcare, alteori amenajează trotuare cu trunchiuri de copaci pe mijloc.
Totuși, printre proiectele de succes pe partea pietonală, amintim reabilitările de străzi de la Sectorul 2 și în particular proiectele Noul Centru Vechi și Noul Obor. Altfel, un alt exemplu bun este regenerarea cartierului Drumul Taberei prin eliberarea, modernizarea și valorificarea trotuarelor și a spațiilor verzi. În curând, și Piațeta Favorit, tot din Drumul Taberei.
Din păcate, în afară de eliberarea unor trotuare, Primăria Generală nu a realizat niciun alt proiect de reconfigurare sau pietonizare, deși există un potențial uriaș. Totuși, este de notat evenimentul Străzi deschise, prin care Calea Victoriei devine pietonală în weekend, în sezonul mai călduros.
Altă restanță rămâne și pe partea de transport alternativ. Piste de biciclete există foarte puține în București și doar o mică parte dintre ele sunt și decente sau practicabile. De precizat este faptul că Primăria Generală lucrează la realizarea unui Master Plan pentru a gândi o rețea coerentă de piste. Corelat cu acest studiu, și Primăria Sectorului 2 are un proiect amplu pentru infrastructură de biciclete, cu finanțare din PNRR.
Spații verzi și parcuri
La acest capitol, unul dintre reproșurile începutului de mandat la Primăria Generală a fost starea parcurilor. Principalele parcuri ale Capitalei nu s-au mai bucurat de investiții consistente de foarte mult timp, iar asta se vede. Acum, lucrurile arată ceva mai bine, în principal în ceea ce privește Grădina Cișmigiu (unde s-a reabilitat Podul Mare, cuvele lacurilor, s-au schimbat locurile de joacă și se repară alei), dar și Parcul Tineretului (unde s-au reparat aleile, scările și podul principal).
Marele perdant rămâne Parcul Herăstrău, unde s-au făcut doar mici investiții de mentenanță. Cea mai importantă problemă rămâne starea malurilor lacului, care au nevoie de investiții considerabile pentru consolidare și reabilitare, astfel încât să poată fi refăcute și aleile din jur.
Sunt și unele vești bune. În ultimii 4 ani, au apărut mai multe parcuri noi – vorbim despre Parcul Sticlăriei (Sector 2 – 5 hectare), Parcul Liniei (Sector 6 – 8 hectare gata până acum, mai sunt 8 hectare prevăzute în ultima fază) și Parcul Tudor Arghezi (Sector 4 – 4 hectare).
Alte proiecte finalizate: Promenada de pe Lacul Morii, reabilitările parcurilor Morarilor și Grădina Icoanei.
Proiecte viitoare: Insula și Parcul Lacul Morii (concurs internațional de soluții), Parcul Grozăvești, modernizarea Parcului Național, Lacurile Colentinei – promenada verde (concurs internațional de soluții).
Infrastructură auto și parcări
O politică foarte necesară pentru București este taxarea parcărilor de pe spațiul public și oprirea fenomenului parcărilor ilegale. Din fericire, Primăria Generală s-a arătat deschisă la implementarea acestei politici în interiorul inelului central, iar până acum au fost amenajate 20.000 de locuri de parcare, după spusele lui Nicușor Dan. Mai e foarte mult de lucru, însă această politică ar putea fi benefică pentru toată zona centrală, în special dacă este completată cu eliberarea trotuarelor.
La capitolul drumuri, cea mai mare restanță a Primăriei Generale rămâne Prelungirea Ghencea, unde se poate circula pe câte două benzi pe sens doar pe primele 2 tronsoane. Primarul Nicușor Dan spune că situația se va debloca, după ce restul lucrărilor au fost licitate pentru a fi realizate de o companie privată, iar contractul a fost semnat cu aceeași firmă care lucrează la consolidarea Podului Grant. Bulevardul va avea 2 benzi pe sens, șină de tramvai separată de trafic, piste pentru biciclete și un park&ride în apropierea Șoselei de Centură.
Alte proiecte finalizate / în curs de finalizare: Reabilitare Drumul Osiei (Primăria Sector 6), Construcție Drumul Valea Largă (Primăria Sector 6), Lărgire Iuliu Hațieganu (Primăria Sector 3 / exproprieri Primăria Capitalei).
Tot în ultimii 4 ani, s-au construit și mai multe pasaje – 4 la număr: Doamna Ghica, Europa Unită, Pallady și Teclu. Deși pot rezolva anumite probleme punctuale, pasajele nu sunt răspunsul în ceea ce privește decongestionarea traficului în interiorul orașelor, sunt de părere specialiștii. De altfel, în cazul pasajelor Doamna Ghica și Europa Unită, au apărut mai multe videoclipuri sau fotografii care arată traficul intens la ore de vârf în jurul pasajelor, dar și faptul că pasajele îngreunează traversarea intersecțiilor ca pieton, deoarece trotuarele au fost îngustate semnificativ.
Și altele
- Infrastructură medicală
La acest capitol, cea mai importantă investiție finalizată nu a venit din partea Guvernului sau administrației locale, ci din partea societății civile. Este vorba despre spitalul construit din donații de către Dăruiește Viață, dat în folosință chiar în acest an.
Pe lângă acesta, în București s-a mai construit un spital de stomatologie (CNI și PS4), este în construcție un ambulatoriu pentru Spitalul Victor Babeș, dar și o bancă de țesuturi în cadrul Spitalului „Colentina”. Primăria Sectorului 6 se laudă, de asemenea, cu un proiect de spital în zona Bulevardului Timișoara, pentru care a fost realizat studiul de fezabilitate și au fost aprobați indicatorii tehnico-economici.
- Stația de epurare de la Glina
Rolul stației de epurare de la Glina este, așa cum îi spune și numele, să epureze mecanic și biologic apa provenită din canalizarea Bucureștiului. Cu dezideratul de a nu mai polua Dâmbovița și, mai departe, răul Argeș și Dunărea.
Un proiect început acum peste 48 de ani și finalizat, în sfârșit, la finele anului 2023.
- Berceni Arena
Un proiect de infrastructură sportivă construit de către PS4 – patinoar cu o capacitate a tribunelor de 800 de locuri. Șantierul se află într-un stadiu avansat.
- Hala Laminor
Unul dintre cele mai controversate proiecte din Bucureștiul ultimilor ani, derulat de către Primăria Sectorului 3.
O uriașă hală istorică, reabilitată și modernizată cu o sumă pe măsură – peste 130 de milioane de euro. Asta, deși nici până în ziua de astăzi nu știm la ce va fi folosită, mai exact, clădirea. În ultimul timp, s-au organizat diferite evenimente sau concerte, dar s-a vorbit și despre amenajarea unei ”grădini botanice cu plante exotice” sau construirea unor policlinici în interiorul halei.
- Consolidările clădirilor cu risc seismic
Potrivit bilanțului lui Nicușor Dan, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a obținut finanțări PNRR pentru consolidarea a 17 clădiri: Muzeul Tattarescu, Blocul Rosenthal, Teatrul „Bulandra” și 14 blocuri de locuințe, iar prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat – pentru alte 32 de clădiri.
Pentru consolidarea altor 44 de clădiri aflate în diverse stadii de proiectare și execuție, finanțarea este prevăzută din bugetul local.
Până acum au început foarte puține șantiere, însă reprezentanții AMCCRS spun că au peste 100 de clădiri în diferite faze de proiectare.
