GreenCommunity vă prezintă ”Retrospectiva VERDE a anului 2024”, un articol în care adunăm cele mai importante subiecte abordate de publicația noastră în ultimul an. Vorbim despre evenimentele cele mai importante legate de mediu, cu accent pe comunități și lucruri care s-au reflectat direct în viața societății – vorbim despre orașe, păduri, transport și proiecte importante.
După un 2023 cald, a urmat un 2024 și mai cald
Anul 2024 a început cu o veste importante despre anul 2023 – o veste care ne-a pregătit pentru ce avea să urmeze în 2024.
”2023 a fost cel mai cald an din istorie pentru România. Temperaturi record înregistrate și la nivel european”, sună titlul unuia dintre primele articole din 2024. Astfel, temperatura medie din țara noastră în 2023 a fost 12,5 grade Celsius, cu un Crăciun neobișnuit de cald, cu 21 grade Celsius înregistrate la Calafat.
2024 a continuat trendul, iar lună de lună temperaturile au depășit recordurile, totul culminând cu vara deosebit de călduroasă, cu episoade prelungite de caniculă extremă. ”Mai cald ca niciodată: Anul 2024 ar putea deveni cel mai fierbinte din istorie, depășind 2023, spun cercetătorii. Canicula continuă săptămâna aceasta în România”, scriam în luna iulie – după cea mai caldă lună iunie din istoria înregistrărilor meteorologice.
Cum ne adaptăm orașele la schimbările climatice
Legat de acest subiect, am publicat și mai multe analize. Am scris despre ”Cum putem adapta Bucureștiul la fenomenele meteo extreme provocate de schimbările climatice, cu exemple concrete de proiecte adoptate în alte orașe”. Am completat, cu informații despre ceea ce se întâmplă în Paris, care a luat în serios problema schimbărilor climatice – ”Ce măsuri prevede Planul Climatic al Parisului. Putem învăța ceva de la capitala care desființează 60.000 de locuri de parcare în favoarea spațiilor verzi și mobilității alternative?”.
Am vorbit și despre starea de fapt din București, prin analiza ”HARTĂ INTERACTIVĂ. Inima Bucureștiului nu e verde. În centrul Capitalei sunt multe străzi pe care nu există copaci, iar accesul la spații verzi este greu”.
Spații verzi în București
La capitolul spații verzi în București, anul acesta a fost inaugurată o bucată de parc în Sectorul 6. Este vorba despre faza a doua din Parcul Liniei, deschisă în luna aprilie, care se întinde pe o suprafață de aproximativ 3,5 hectare.
O altă știre importantă a fost organizarea concursului de soluții pentru salba de lacuri a Sectorului 2. Proiectul a fost împărțit pe 3 loturi și au fost desemnate firmele de arhitectură câștigătoare, care au propus cele mai bune soluții pentru amenajarea peisagistică a malurilor.
Bucureștiul se bucură de o nouă arie naturală protejată de interes local – Pajiștea Petricani. De asemenea, Sectorul 1 și-a anunțat intenția să transforme și Pădurea Băneasa în arie protejată. Cât despre cea mai cunoscută arie naturală protejată din Capitală, Delta Văcărești, ea nu a rămas neafectată de schimbările climatice și riscă să rămână fără apă. Nivelul apei a atins cel mai scăzut prag din ultimii 25 de ani, iar organizațiile de mediu au transmis o scrisoare deschisă pentru autorități – ”Fără intervenție rapidă, pierdem această bogăție naturală”.
Zona retrocedată din Parcul IOR, complet distrusă în 2024
O veste tristă, de asemenea, este că acest an a lăsat Bucureștiul cu o cicatrice importantă – zona retrocedată din Parcul IOR a fost complet distrusă. După aproape 30 de incendii de vegetație în ultimii ani, 2024 a însemnat distrugerea completă a spațiului verde: ultimii copaci maturi care rezistaseră, au fost tăiați, iar în loc a rămas un mare câmp, o zonă pârjolită.
Cea mai bună veste a anului – adoptarea noului Cod Silvic
O lege care ar putea împiedica astfel de evenimente în viitor este noul Cod Silvic, adoptat în finalul acestui an. Este una dintre cele mai importante vești pozitive din 2024.
Cităm dintr-o postare a Greenpeace Romania o parte dintre cele mai importante puncte prevăzute în noul Cod Silvic:
- Protecție pentru pădurile urbane: Amendamentele care introduc Centurile Verzi vor proteja pădurile de lângă București și alte orașe mari, limitând tăierile doar la cazuri excepționale și favorizând plantarea de noi păduri periurbane.
- Protecția arborilor remarcabili din fondul forestier: O măsură esențială pentru conservarea arborilor cu valoare naturală și culturală.
- Acces liber și corect în pădure: Legislația consolidată va asigura accesul publicului pentru recreere și accesul jurnaliștilor pentru investigații esențiale.
- Confiscarea camioanelor care transportă ilegal lemn: Pragul de confiscare a fost coborât la 5 mc de lemn ilegal, o măsură necesară pentru a preveni furturile.
- Interzicerea tăierilor la ras în ariile naturale protejate: O măsură vitală pentru conservarea biodiversității unice din România.
- Norme anti-conflict de interese: Reglementări stricte vor preveni abuzurile și corupția din sistemul silvic.
Avem, în sfârșit, trenuri noi
La capitolul transport, o bornă importantă de anul acesta a fost punerea în circulație a primului tren electric achiziționat de România de la compania Alstom, în cadrul contractului de achiziție încheiat și derulat de către ARF. În total, vor fi livrate 37 astfel de rame, iar o parte dintre ele vor fi puse în circulație chiar de anul viitor.
Tot anul acesta, am văzut cum arată și prima locomotivă modernizată în România cu bani din PNRR. În total, vor fi reabilitate complet 55 de locomotive cu bani europeni.
De altfel, în ceea ce privește materialul rulant, România are contractate 135 de vehicule feroviare, printre care 16 locomotive Alstom și în rest rame electrice de la Alstom și PESA, un producător polonez.
Pare că luăm mai în serios transportul în comun
Vești mai bune au fost și în ceea ce privește transportul în comun în mai multe orașe din România. Se fac investiții, iar asta se vede în primul rând în proiectele de dotare cu vehicule noi și moderne. Amintim aici tramvaiele și troleibuzele noi achiziționate de Timișoara anul acesta, dar și faptul că Oradea și Bacăul își cumpără primele autobuze electrice.
O știre importantă din finalul anului a fost finalizarea unei investiții de proporții, anume reintroducerea tramvaiului prin Reșița. Administrația locală de acolo a reușit să facă infrastructura de la 0 și să achiziționeze numărul necesar de tramvaie pentru a opera un serviciu eficient.
Un alt proiect important anunțat în acest an este cel de dezvoltare a unei rețele de tram-train metropolitan la Oradea. Iar pe final de an, Consiliul Județean a depus și cerere de finanțare europeană pentru acest proiect.
La București, în acest an au început să circule 100 de troleibuze noi, moderne, cu autonomie. S-au încheiat și livrările a 100 de tramvaie și 100 de autobuze electrice. De asemenea, au început lucrările de modernizare la linia 5 de tramvai.
S-au făcut pași și în ceea ce privește metroul. Se lucrează la Magistrala 6, care va uni Gara de Nord cu Aeroportul Henri Coandă. De asemenea, a fost lansată licitația pentru construcția metroului dintre Gara de Nord și Gara Progresul. Tot anul acesta, a fost livrat primul tren nou de metrou Alstom Metropolis pentru Magistrala 5 – aceste noi vehicule ar urma să intre în circulație la anul.
Bucureștiul are un plan pentru dezvoltarea infrastructurii de biciclete
Tot la capitolul de mobilitate sustenabilă, Bucureștiul a reușit să-și finalizeze Masterplanul Velo, care ar trebui să fie pus în practică de către administrațiile locale în următorii ani. Acest document este important deoarece oferă o imagine a cum vor trebui să arate pistele de biciclete construite în următorii ani, dar și care sunt traseele din Capitală pe care vor fi amenajate.
S-a inaugurat și un nou bulevard în Capitală – Drumul Valea Largă – care iese în evidență prin faptul că a fost conceput încă de la început cu o infrastructură pentru biciclete mai mult decât decentă. Ar trebui să fie un model și pentru proiecte viitoare.
