Tot mai mulți români resimt plata facturilor la energie drept o povară ridicată, în contextul creșterii prețurilor energiei și erodării puterii de cumpărare cauzate de inflație. “Sărăcia energetică” afectează nu doar populația cea mai săracă, ci este un fenomen care a crescut semnificativ și în rândul populației cu venituri medii, arată o nouă cercetare efectuată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie, realizată de Institutul Național de Statistică.
Studiul citat are în vedere o analiză a situației în rândul gospodăriilor din România, clasificate pe decile de venit (praguri de venit per adult echivalent), în care decila 1 cuprinde populația cea mai săracă, iar decila 10 – populația cu cele mai ridicate venituri. Datele prezentate de ORSE arată că 20,8% dintre gospodăriile situate în decila 1 au fost afectate în 2022 de sărăcia asociată cu plata facturilor la energie, procent în creștere față de anul precedent (17,9%). În rândul gospodăriilor din decila 2, rata sărăciei energetice asociată cu plata facturilor a fost de circa 34% dintre gospodării, procent similar cu cel din 2021.
Decilele 3 și 4 – cele mai afectate categorii
Totodată, peste 45% dintre gospodăriile din decila 3 au căzut sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie în 2022, față de circa 30% în anul precedent. Cercetarea arată că cele mai afectate au fost gospodăriile din decila 4 de venit: 51% dintre acestea au căzut în sărăcie după ce și-au plătit facturile la energie anul trecut, o rată de aproape cinci ori mai mare față de 2021, când a fost de 10,5%.
Rata sărăciei energetice măsurată prin indicatorul LIHC (“Low Income, High Cost”) în rândul gospodăriilor aflate în decila 5 de venit a crescut de peste cinci ori, de la 6% în 2021 la 34% dintre aceste gospodării, în 2022. Totodată, rata de sărăcie energetică a crescut de circa patru ori în rândul gospodăriilor din decila 6 (de la 3,5% la 13,7%) și s-a triplat în rândul gospodăriilor din decila 7 de venit, de la 1,9% în 2021 ajungând la 5,9% în 2022. Sărăcia energetică asociată cu plata facturilor la energie în rândul gospodăriilor din decila 8 de venit a crescut de circa 6 ori în intervalul menționat, de la 0,5% la 3,1%.
Investițiile în eficiență energetică, prioritare
“Nu există o soluție care să se potrivească pentru toți. Pentru cei cu venituri foarte mici, cu siguranță că ajutoarele pentru încălzire sunt în continuare foarte necesare. Însă e clar că vorbim despre o problemă structurală în ceea ce privește calitatea fondului de locuințe. În mediul rural, vorbim de multe ori nu de sărăcie, ci de subdezvoltare – 80% din populația din mediul rural încă se încălzește cu lemne, în contextul în care avem un fond de locuințe extrem de slab pregătit în ansamblu pentru a asigura confort sau măcar nevoi minimale de bunăstare”, a opinat George Jiglău, președintele Centrului pentru Studiul Democrației (CSD), inițiatorul ORSE, așa cum se arată într-un comunicat remis de organizație.
“În mediul urban, vorbim de un fond de locuințe care este predominant provenit din vremea comunismului, care are peste 50 de ani vechime și în care în cea mai mare parte s-a investit foarte puțin sau nu s-a investit deloc. De la ineficiența scăzută a clădirilor vin consumurile mari de energie, corelate cu veniturile mici ale gospodăriilor. O zonă care ar trebui tratată cu prioritate o reprezintă investițiile în eficiență energetică, fără să minimalizăm importanța unor lucruri care se pot face mai repede sau poate cu mai puțin bani”, a adăugat reprezentantul ORSE.
Cetățenii renunță la alte nevoi pentru confortul termic
Ca medie la nivel național, indicatorul LIHC arată că 21% dintre gospodării s-au aflat în situația de a renunța la alte nevoi pentru a avea confort termic în casă în 2022, dublu față de nivelul din 2021, de 10,5%.
“În mod evident, prin acest indicator vedem că facturile la energie au un impact foarte mare la nivel de buget al gospodăriei. Este ceea ce britanicii numesc <căldură sau mâncare>. Adică acești cetățeni trebuie să prioritizeze energia, dar făcând acest lucru sunt nevoiți să taie masiv din cheltuielile pentru alte nevoi din gospodărie”, a declarat Anca Sinea, vicepreședinte Asociația Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), coordonator ORSE.
“E important să avem la masa de discuții instituții ale statului, pentru că ele produc și implementează politici, companii de energie (furnizori și distribuitori), pentru că ei sunt în contact cu consumatorii în fiecare zi și percep piața altfel. E nevoie să stăm la masă și cu consumatorii și să înțelegem modul în care fenomenul se răsfrânge asupra lor în fiecare context, la nivel local. Așadar, trebuie să analizăm foarte punctual cauzele și să producem soluții specifice” a mai transmis Anca Sinea.
*Notă: Conform ORSE, indicatorul LIHC este unul dintre principalii indicatori folosiți pentru măsurarea sărăciei energetice în rândul populației. Acest indicator nu reflectă neapărat incapacitatea acestor gospodării de a se încălzi, ci arată că facturile la energie au un impact foarte ridicat în bugetul acestora. Practic, după ce își plătesc facturile la energie, a căror valoare este peste nivelul median național, aceste gospodării cad sub pragul de sărăcie monetară.
via Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE)
Credit foto: Julian Hochgesang / Unsplash
