Primele pajiști urbane amenajate de Primăria Capitalei au înflorit în Parcul Cișmigiu. Vorbim despre o știre aparent neimportantă, însă dacă este să analizăm modul în care primăriile Bucureștiului se raportează la soluțiile naturale, putem remarca o schimbare de filozofie în ultimii ani. După ani în care gazonul perfect tuns a fost aproape singurul model acceptat, tot mai multe administrații și organizații vorbesc despre biodiversitate, plante perene și soluții bazate pe natură.
Primăria Capitalei a anunțat zilele acestea că Administrația Domeniului Public București a amenajat primele pajiști urbane din administrarea municipalității, în Parcul Cișmigiu.
Suprafețele sunt deja înflorite și fac parte dintr-o direcție pe care administrația spune că vrea să o extindă și în alte spații verzi.
„Ieftin, frumos, ecologic. După ce produc seminţe şi se scutură, câţiva ani vor creşte fără alte intervenţii. Încurajez primarii sectoarelor să meargă pe astfel de soluţii ecologice menite să sporească biodiversitatea. Necesită întreținere minimă”, a transmis primarul general Ciprian Ciucu.
Potrivit Primăriei Capitalei, pajiștile urbane au mai multe avantaje:
- atrag insectele polenizatoare și cresc biodiversitatea;
- captează dioxidul de carbon și contribuie la reducerea efectelor schimbărilor climatice;
- absorb cantități importante de apă în timpul ploilor și reduc scurgerile de suprafață;
- necesită intervenții minime de întreținere comparativ cu gazonul clasic.
Municipalitatea amintește că astfel de amenajări sunt deja comune în multe orașe europene. La Riga, de exemplu, au fost create peste 40 de pajiști urbane, iar în Regatul Unit acestea ocupă deja aproximativ un sfert din suprafața zonelor verzi urbane. Sunt o soluție răspândită și în mai multe orașe din Germania, Țările de Jos sau Franța.
De fapt, ideea nu a pornit de la administrație
Deși acum conceptul începe să fie adoptat și de autorități, primele pajiști urbane din București au apărut datorită societății civile. În 2023, Asociația Parcul Natural Văcărești (astăzi Asociația Parcul Natural București) a amenajat prima pajiște urbană experimentală pe malul Dâmboviței, în apropierea Parcului Natural Văcărești.
Voluntarii au însămânțat un teren degradat cu maci, albăstrele, romanițe, voinicele și alte flori de câmp, demonstrând că inclusiv spațiile abandonate pot deveni refugii pentru insecte polenizatoare și pentru biodiversitatea urbană.
Proiectul a fost realizat împreună cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), iar experimentul continuă și astăzi, pajiștea ajungând în acest an la al treilea sezon de înflorire.
Ulterior, întreaga zonă dintre Podul Mihai Bravu și Podul Vitan a fost însămânțată cu specii anuale și perene, iar primăvara trecută asociația a amenajat încă două pajiști experimentale în Parcul Tineretului, tot în parteneriat cu ALPAB.
Bucureștiul începe să experimenteze și alte soluții bazate pe natură
Pajiștile urbane nu sunt singurul concept nou care începe să apară în Capitală. Tot în Parcul Tineretului, Asociația Parcul Natural București a realizat în această primăvară prima grădină de ploaie amenajată într-un parc public din București.
Este o soluție folosită deja în multe orașe europene, prin care apa provenită din precipitații este colectată și infiltrată natural în sol, în loc să ajungă rapid în canalizare.
Amenajarea reduce eroziunea, contribuie la răcirea orașului prin evapotranspirație și creează, în același timp, un habitat pentru plante și insecte.
„Orașele viitorului trebuie să lucreze cu natura, nu împotriva ei”, spuneau reprezentanții asociației la inaugurarea proiectului.
Sectorul 6 a fost primul care a adoptat conceptul la scară mare
Dacă societatea civilă a adus ideea de pajiște urbană în București, prima administrație care a început să o implementeze sistematic a fost Primăria Sectorului 6. În ultimii ani, aici au apărut pajiști urbane în mai multe zone ale sectorului, iar suprafețele au fost extinse treptat.
Astăzi, acestea pot fi întâlnite în Parcul Liniei, în zona AFI Cotroceni, pe Bulevardul Iuliu Maniu, pe Șoseaua Virtuții, pe lângă digul Lacului Morii, pe strada Lujerului, pe Drumul Valea Largă și în zona Râul Doamnei.
Totodată, în noile amenajări peisagistice din sector sunt folosite din ce în ce mai des plante perene și specii adaptate climatului local, în locul gazonului uniform și al florilor sezoniere schimbate de mai multe ori pe an.
De ce sunt atât de importante pajiștile urbane
La prima vedere, o pajiște urbană pare doar un petic de flori sălbatice. În realitate, ea funcționează ca un ecosistem. Spre deosebire de gazonul ornamental, care necesită irigații constante, tunderi frecvente și fertilizare, o pajiște urbană este alcătuită din specii adaptate climatului local și d.p.d.v. al îngrijirii, are nevoie de doar una sau două cosiri pe an.
În plus, rădăcinile adânci rețin mai bine apa în sol, reduc efectul insulei de căldură și contribuie la diminuarea riscului de inundații după ploile torențiale.
În același timp, florile oferă hrană pentru albine, fluturi și alte insecte polenizatoare, tot mai rare în marile orașe.
Astfel, pentru un oraș București afectat de poluare, de tot mai desele valuri de caniculă, de secetă și pierderea biodiversității, astfel de soluții bazate pe natură ar trebui să constituie o normă de amenajare. Pentru că reprezintă soluții ieftine și umane prin care putem să ne adaptăm spațiul urban la efectele schimbărilor climatice, pe care le resimțim cu toții.
