Bucureștiul are, în sfârșit, prima sa grădină de ploaie amenajată într-un parc public. Proiectul a fost realizat în Parcul Tineretului de Asociația Parcul Natural București, în parteneriat cu Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, și propune un model de infrastructură verde care începe să devină tot mai important în orașele europene afectate de schimbările climatice.
Amenajarea vine tocmai într-un context în care episoadele de ploi torențiale și perioadele lungi de secetă devin tot mai frecvente în București, lucru pe care l-am observat cu toții în verile din ultimii ani. Potrivit reprezentanților asociației, luna iunie aduce în medie cele mai mari cantități de precipitații din Capitală, aproximativ 90 l/mp, iar spațiile verzi trebuie adaptate pentru a gestiona mai bine aceste extreme.
„Ploaia este bună și trebuie să învățăm să o folosim ca pe o resursă”, transmit inițiatorii proiectului.
Cum funcționează o grădină de ploaie
Conceptul de „rain garden” urmărește captarea și infiltrarea naturală a apei pluviale în sol, în loc ca aceasta să ajungă rapid în canalizare. În cazul amenajării din Parcul Tineretului, grădina va absorbi apa care până acum se scurgea de pe aleile betonate, va reduce eroziunea produsă de torenți și va funcționa ca o barieră naturală pentru sedimentele transportate de ploi.
Pe lângă rolul hidrologic, spațiul este gândit și ca zonă de biodiversitate urbană. Amenajarea include plante rezistente atât la perioade de secetă, cât și la umezeală excesivă, precum salcie pitică, caprifoi târâtor, echinacea, iarbă diamant și alte ierburi decorative.
Asociația explică faptul că astfel de intervenții contribuie inclusiv la răcirea orașului prin evapotranspirație și pot reduce presiunea asupra infrastructurii de canalizare.
Un model încă rar în București
Grădina din Tineretului este prezentată drept prima amenajare de acest tip realizată într-un parc al Capitalei. În București există încă puține exemple de soluții bazate pe natură pentru gestionarea apei pluviale și adaptarea la schimbările climatice.
Potrivit inițiatorilor, parcurile construite pe colinele orașului, precum Tineretului, Carol sau Lumea Copiilor, ar avea un potențial important pentru integrarea unor astfel de amenajări, dar și a pajiștilor urbane cu flori de câmp.
Organizația amintește și de rolul Parcul Natural Văcărești ca infrastructură verde majoră a orașului, cu funcții importante de retenție și infiltrare a apei. „Orașele viitorului trebuie să lucreze cu natura, nu împotriva ei”, subliniază reprezentanții Asociației Parcul Natural București.
De la experiment punctual la posibil model pentru oraș
Despre proiect, Green Community scria încă din aprilie, când amenajarea era în faza de șantier. Atunci, peisagiștii Diana Culescu și Mihai Culescu explicau că intervenția urmărește nu doar gestionarea apei, ci și crearea unui spațiu mai prietenos pentru polenizatori și pentru oamenii care folosesc parcul.
În multe orașe europene, grădinile de ploaie au devenit deja o soluție standard în proiectele de regenerare urbană și adaptare climatică, fiind folosite pentru reducerea efectului de insulă de căldură, limitarea inundațiilor urbane și creșterea biodiversității.
În București, proiectul din Tineretului rămâne pentru moment un experiment punctual, dar unul care ar putea deveni un exemplu relevant pentru viitoarele amenajări de spații verzi.
Proiectul a fost finanțat prin Platforma de mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING România, prin runda susținută de Orange România.
