În imagine, una dintre cele mai noi piste de biciclete din București, pe Drumul Valea Largă. Foto: Răzvan Dinu / GreenCommunity
Pe 3 iunie este marcată Ziua Mondială a Bicicletei, o inițiativă adoptată de Organizația Națiunilor Unite în 2018 pentru a promova unul dintre cele mai simple, accesibile și sustenabile mijloace de transport inventate vreodată.
În fiecare an, sărbătorirea acestei zile este menită să promoveze același mesaj, acela că bicicleta nu este doar un instrument pentru sport sau recreere, ci că poate (re)deveni o soluție viabilă de transport dacă ne dorim orașe mai puțin poluate, mai sănătoase și mai prietenoase cu oamenii.
Iar în 2026, tema oficială este mobilitatea verde și încurajarea folosirii bicicletei ca obicei cotidian. ONU încurajează statele membre să includă bicicleta în strategiile de dezvoltare urbană, sănătate și transport, considerând-o un instrument important pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Bicicletele au o istorie de peste 200 de ani
Organizația Națiunilor Unite descrie bicicleta drept un mijloc de deplasare durabil, simplu, accesibil, fiabil și curat.
De altfel, istoria ei este mult mai lungă decât și-ar imagina mulți. Primele forme au apărut încă din 1817, când baronul german Karl Drais a construit draisina, un vehicul cu două roți propulsat prin împingerea cu picioarele.
Au urmat velocipedele cu pedale, spectaculoasele biciclete „penny-farthing” cu roată frontală uriașă, iar în 1885 englezul John Kemp Starley a creat ceea ce astăzi numim „bicicleta de siguranță”, modelul care stă la baza tuturor bicicletelor moderne.
Mai bine de două secole mai târziu, bicicleta continuă să fie privită ca una dintre cele mai eficiente soluții pentru reducerea traficului, a poluării și a emisiilor de carbon.
Paradoxul României: producem biciclete pentru Europa, dar le folosim prea puțin acasă
Există însă și un paradox interesant. România este unul dintre cei mai mari producători de biciclete din Uniunea Europeană. Conform datelor pentru 2023, țara noastră a produs aproximativ 1,5 milioane de biciclete într-un singur an, ocupând locul al doilea în Uniunea Europeană.
Problema este că multe dintre aceste biciclete nu rămân aici.
Majoritatea ajung la export, pe piețe precum Germania, Olanda, Franța sau Italia, țări în care mersul pe bicicletă este privit cu alți ochi, ca o parte firească a vieții de zi cu zi și unde infrastructura dedicată este dezvoltată de decenii.
Bucureștiul promite o rețea de sute de kilometri de piste
Cu ocazia Zilei Mondiale a Bicicletei, Primăria Capitalei a transmis și ea un mesaj de susținere a mobilității pe două roți și a prezentat stadiul proiectelor aflate în lucru.
Primarul general Ciprian Ciucu a declarat că administrația își propune să includă piste de biciclete în toate proiectele majore de modernizare a infrastructurii rutiere și să conecteze traseele dezvoltate de Primăria Capitalei cu cele realizate de sectoare.
„Orice drum nou am făcut, ca primar de sector, a avut piste: Drumul Osiei, Drumul Valea Largă… La fel și în parcuri (ex. Liniei). Cumulat, am construit vreo 10 km de piste, în Sectorul 6.
Continui și aici, la PMB. Oriunde reabilităm, modernizăm drumuri și spațiul ne permite, vom avea piste. Avem un masterplan, pus în practică. De asemenea, ne coordonăm cu primarii de sector, pentru ca pistele să fie conectate și cu sens”, a declarat primarul general Ciprian Ciucu.
Masterplanul Velo al Capitalei, aprobat anul trecut, prevede realizarea a aproximativ 150 de kilometri de piste pe arterele principale administrate de Primăria Municipiului București și a altor 400 de kilometri pe străzi secundare, care ar urma să fie amenajate de administrațiile de sector.
„În țările latine, unde s-au făcut piste de biciclete, nu se folosesc. Și asta mă îngrijorează. Văd oameni care se deplasează cu mașina pe distanțe scurte. Nu știu de ce ne e frică de efortul fizic. Mulți merg la sală, pedalează acolo, aleargă pe bandă, dar n-ar merge pe jos sau cu bicicleta”, a declarat recent Ciprian Ciucu într-o dezbatere pentru G4Media.
În ce zone ale Bucureștiului vor apărea piste de biciclete în următorii ani
Potrivit Primăriei Capitalei, în prezent se află în diferite stadii de pregătire mai multe proiecte de infrastructură pentru biciclete. Pe Bulevardul Iuliu Maniu, între Valea Cascadelor și Pasajul Lujerului, proiectul tehnic a fost deja aprobat, în timp ce pentru traseele de pe Bulevardul Ion Mihalache (între Calea Griviței și Piața Victoriei) și Calea Griviței (între Bd. Ion Mihalache și Str. Buzești) se lucrează la documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI).
De asemenea, municipalitatea pregătește realizarea a aproximativ 39 de kilometri de piste pentru biciclete în sectoarele 2, 3 și 4, proiect aflat în faza de studiu de fezabilitate.
În cadrul Masterplanului Velo, Primăria București anunță că până în 2027 ar urma să fie dezvoltate încă nouă trasee importante pentru mobilitatea pe două roți:
- Floreasca – Pipera – Grădina Zoologică Băneasa;
- Bucureștii Noi;
- 13 Septembrie – Ghencea;
- Drumul Taberei – Bulevardul Regina Elisabeta;
- traseul semicircular Witting – I.G. Duca – Maltopol;
- Splaiul Unirii – Nicolae Grigorescu;
- Bulevardul Iuliu Maniu;
- Rahova – Alexandriei;
- Inelul Median Sud.
Separat de proiectele incluse în Masterplan, municipalitatea susține că a alocat în acest an fonduri pentru amenajarea a încă 12,8 kilometri de piste de biciclete pe două trasee: Bulevardul Constantin Prezan, între Arcul de Triumf și Piața Aviatorilor, respectiv pe axa Parcul Izvor – Piața Constituției – Bulevardul Basarabia – Arena Națională.
