În centrul Bucureștiului există încă locuri care reușesc să rămână surprinzător de discrete. Unul dintre ele este chiar la câțiva pași de Calea Victoriei. Dacă intri în micul Parc I. C. Brătianu de pe Bulevardul Dacia și continui spre capătul aleii, ajungi într-o curte liniștită care face legătura cu strada Biserica Amzei. Aici se află Așezămintele „Ion I.C. Brătianu”, unul dintre cele mai frumoase ansambluri neoromânești din București și, în același timp, unul dintre cele mai „ascunse” monumente istorice ale Capitalei.
După mai bine de un deceniu în care clădirea a rămas închisă și s-a degradat constant, Ministerul Culturii anunță că proiectul de consolidare și restaurare a intrat într-o nouă etapă. Deocamdată, vorbim de o etapă birocratică, însă vestea bună este că am putea vedea și primele utilaje pe șantier până la finalul anului viitor.
Așezămintele au fost gândite inițial ca bibliotecă publică
Puțini știu că Așezămintele nu au fost construite ca reședință, ci ca un spațiu dedicat culturii. Ansamblul a fost ridicat între anii 1910 și 1912, după proiectul unuia dintre cei mai importanți arhitecți români ai epocii, Petre Antonescu, la inițiativa lui Ion I.C. Brătianu. Planul politicianului liberal era să aducă aici valoroasa bibliotecă de la Vila Florica din Ștefănești și să creeze un așezământ cultural deschis publicului.
Clădirea impresionează și astăzi prin arhitectura neoromânească, cu influențe bizantine, orientale și renascentiste. În interior existau încăperi boltite inspirate din vechile case mănăstirești, scări din marmură, tâmplărie din stejar și nuc și numeroase decorațiuni realizate în stil românesc.
După moartea lui Ion I.C. Brătianu, soția sa, Elisa Brătianu, a transformat ansamblul în Așezământul „Ion I.C. Brătianu”, donând Academia Română atât clădirea, cât și mii de volume din biblioteca familiei. Mai târziu, aici au funcționat Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale a României, între 1956 și 2012.
O bijuterie ascunsă între Dacia și Amzei
Deși se află într-una dintre cele mai animate zone ale Capitalei, foarte puțini bucureșteni au trecut vreodată prin curtea Așezămintelor.
Ansamblul are deschidere atât spre strada Biserica Amzei, cât și spre Parcul I. C. Brătianu de pe Bulevardul Dacia, formând un traseu pietonal discret între două dintre cele mai frecventate zone din centrul orașului. Din stradă, însă, monumentul rămâne aproape invizibil, ascuns în spatele vegetației și al altor corpuri de clădire.
Restaurarea înaintează pe hârtie, dar mai avem ceva de așteptat până când va începe șantierul
Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, anunță că lucrează la finalizarea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI), etapă obligatorie înainte de lansarea licitației pentru proiectare și execuție.
Investiția urmărește consolidarea structurii, restaurarea componentelor istorice, refacerea instalațiilor și dotarea clădirii astfel încât aceasta să poată funcționa din nou ca spațiu cultural. Planul este ca aici să existe o bibliotecă, spații muzeale și săli multifuncționale destinate expozițiilor, conferințelor și altor evenimente culturale.
De ce durează atât?
Sub postarea publicată de Ministerul Culturii, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a întrebat de ce elaborarea documentației durează deja aproape doi ani și jumătate și când va începe efectiv șantierul.
Răspunsul oferit de Unitatea de Management a Proiectului explică o parte dintre blocajele din spatele restaurării monumentului istoric. Potrivit instituției, întârzierile au fost generate atât de procedurile de avizare, cât și de probleme tehnice descoperite pe parcurs. Numai obținerea și prelungirea certificatului de urbanism de la Primăria Capitalei au durat peste cinci luni, spun reprezentanții organizației guvernamentale.
În plus, proiectanții au fost nevoiți să regândească întregul sistem de instalații după ce au constatat că terenul aferent clădirii este prea mic pentru amplasarea unui post de transformare și a branșamentelor clasice pentru utilități. Ministerul spune și că au existat întârzieri din partea proiectantului, pentru care au fost aplicate penalități.
În prezent, au fost obținute majoritatea avizelor necesare, inclusiv cele privind alimentarea cu apă, canalizarea, energia electrică, gazele, mediul și avizul Ministerului Culturii. Mai sunt așteptate avizul pentru securitatea la incendiu și avizul Primăriei Sectorului 1, iar dacă acestea vor fi emise în perioada următoare, documentația întreagă ar putea fi recepționată în luna septembrie.
Când ar putea fi redeschis monumentul
Calendarul prezentat de Ministerul Culturii arată că restaurarea mai are încă un drum lung.
Licitația pentru proiectare și execuție este estimată pentru ultimul trimestru al acestui an, contractul ar putea fi semnat la începutul lui 2027, iar lucrările efective sunt programate să înceapă spre finalul anului viitor.
Durata estimată a șantierului este de aproximativ 36 de luni, ceea ce înseamnă că Așezămintele „Ion I.C. Brătianu” ar putea reveni în circuitul public cel mai devreme în jurul anului 2031, după finalizarea lucrărilor și amenajarea spațiilor.
Ar fi o veste importantă nu doar pentru patrimoniul Capitalei, ci și pentru această parte a centrului Bucureștiului, redescoperită în ultimii ani de locuitori, în special după popularizarea programului Străzi deschise. Dacă proiectul va fi dus la bun sfârșit, unul dintre cele mai elegante monumente neoromânești ale orașului ar putea redeveni ceea ce și-a dorit fondatorul său încă de acum mai bine de un secol: un loc al cărților, al culturii și al întâlnirilor dintre oameni.
