Metroul, centura metropolitană și culoarul de mobilitate verde-albastru de-a lungul râului Someș sunt cele trei proiecte majore aflate în derulare în Cluj-Napoca, pentru care vor fi alocate investiții de 4 miliarde de euro, subliniază Emil Boc, primarul din Cluj-Napoca, în cadrul unui interviu acordat publicației GreenCommunity. În opinia sa, viziunea de dezvoltare a orașului poate fi caracterizată prin trei cuvinte: Verde.Digital.Rezilient.
Prin selecția în misiunea Uniunii Europene „100 de orașe neutre din punct de vedere climatic până în 2030”, Clujul și-a asumat câteva obiective ambițioase care vizează măsuri pentru protecția mediului și reducerea amprentei de carbon a orașului. În acest sens, Emil Boc detaliază drumul pe care municipiul Cluj Napoca îl urmează în procesul tranziției verzi și descrie măsurile pe care orașul le-a adoptat pentru mobilitatea urbană durabilă.
Cum se raportează orașul Cluj-Napoca la tranziția verde și ce proiecte sau planuri de viitor există?
Tranziția verde sau tranziția justă, cum este recunoscută la nivel european, reprezintă pentru Cluj-Napoca atât un obiectiv strategic, cât și unul de viziune. Prin Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, orașul nostru urmărește implementarea unor proiecte de anvergură în toate cartierele orașului, cu impact asupra zonei metropolitane. Viziunea de dezvoltare pentru oraș se poate rezuma în 3 cuvinte: Verde.Digital.Rezilient.
Obiectiv asumat: crearea și extinderea a peste 200 hectare de spații verzi
Prin toate proiectele aflate în desfășurare sau în pregătire în Cluj-Napoca, urmărim creșterea calității vieții cetățenilor, îmbunătățirea spațiilor publice și a zonelor verzi, creșterea eficienței energetice în clădirile publice și rezidențiale și cel mai important, creșterea rezilienței comunității noastre. Orașul nostru a fost recent ales să facă parte din misiunea Uniunii Europene „100 de orașe neutre din punct de vedere climatic până în 2030”.
Prin urmare, obiectivele noastre sunt ambițioase: plantarea a 100.000 de copaci, crearea și extinderea a peste 200 hectare de spații verzi, reducerea amprentei de carbon a orașului, modernizarea flotei de transport public astfel încât să devină una 100% ecologică până în 2028 – actualmente 50% din flota de transport în comun a orașului este electrică, nepoluantă – și alte acțiuni menite să accelereze tranziția verde în municipiul Cluj-Napoca.
Ce poate fi modificat în planificarea unui oraș pentru a deveni un spațiu mai prietenos cu mediul înconjurător și îndreptat spre nevoile oamenilor și ce schimbări au fost sau urmează a fi asumate de administrația locală din Cluj-Napoca?
Sunt multe paliere în acest sens. Tocmai pentru a acoperi fiecare dimensiune relevantă pentru dezvoltarea orașului și pentru a avea o abordare solidă, integrată, Primăria a colaborat cu Banca Mondială pentru realizarea Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană, care acoperă fiecare domeniu important pentru comunitatea noastră, de la asistență socială la urbanism, spații verzi ș.a.m.d.
Concursuri internaționale și naționale de soluții pentru majoritatea proiectelor de anvergură ale orașului
În mod particular aș puncta acțiuni ale Primăriei din ultimii ani, precum crearea Centrului de Inovare și Imaginație Civică și practica realizării proiectelor de regenerare urbană utilizând concursuri de soluții. Începând cu anul 2017, la nivelul municipiului Cluj-Napoca a avut loc implementarea acestei schimbări de perspectivă, anume desfășurarea de concursuri internaționale și naționale de soluții pentru majoritatea proiectelor de anvergură ale orașului, pe care am extins-o la școli.
Concursurile internaționale de soluții sunt practic o modalitate de realizare a conceptelor pentru proiectele de amenajare care implică mult mai activ cetățenii în întregul proces, prin dezbateri și consultări publice. Totodată, juriile internaționale cu vastă experiență în proiecte de regenerare, tema de concurs documentată și construită de specialiști (partenerit cu Ordinul Arhitecților din România) și implicarea tuturor părților interesate în proces asigură o calitate ridicată a proiectelor câștigătoare.
În fapt, se realizează un proces de co-creare, care se regăsește și în marile orașe europene. Trebuie să recunoaștem însă că există și un dezavantaj al acestei abordări – timpul crescut de implementare a proiectului. Ne-am asumat însă acest lucru, deoarece ne dorim să obținem calitate – calitatea spațiilor publice, calitatea vieții pentru locuitorii Clujului.
Dezbateri între experți și cetățeni, în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică
Legat de Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), este un program de succes al municipalității. Putem spune că dezbaterile publice din orașul nostru au fost regândite și, sub cupola CIIC, se desfășoară într-un cadru relativ informal, mult mai bine croit pentru participare și implicare publică.
În cadrul Centrului se desfășoară dezbateri între experți și cetățeni, se gândesc proiecte și se prezintă concepte de reamenajare urbană. Sub sloganul „Imaginăm viitorul orașului”, în cadrul CIIC au fost dezbătute deja zeci de proiecte pentru cetățeni, astfel încât acestea să fie croite cât mai bine pe nevoile lor.
Ce decizii sunt necesare pentru a încuraja mobilitatea sustenabilă într-un oraș și cum este abordată această temă la nivelul municipiului Cluj-Napoca? Ce proiecte urmează a fi implementate în direcția mobilității durabile în Cluj-Napoca. Care mai este stadiul de construcție a metroului?
Obiectiv pentru 2028: flotă de transport în comun 100% electrică, nepoluantă
Mobilitatea urbană este o provocare în marea majoritate a orașelor aflate în dezvoltare, dar și în marile orașe europene. După câteva decenii în care toate sistemele de mobilitate au fost gândite pentru a încuraja transportul cu mașina personală, acum orașele urmăresc să își regândească sistemele de transport și să ofere alternative viabile la transportul cu mașina.
La Cluj-Napoca, construim mobilitatea urbană pe mai multe direcții strategice: investiții majore în partea de infrastructură și mijloace de transport / politici publice pentru încurajarea mobilității sustenabile. Până în 2028, obiectivul nostru este să avem o flotă de transport în comun 100% electrică, nepoluantă.
Până acum, peste 100 milioane de euro au fost investite în achiziția de autobuze electrice, tramvaie, troleibuze, stații de încărcare și alte echipamente auxiliare și avem în pregătire sau derulare alte proiecte în valoare de 100 de milioane de euro precum: autobuze electrice, cu hidrogen sau autobuze autonome. Cluj-Napoca este primul oraș din România în care au circulat autobuze 100% electrice, începând cu anul 2018.
Vinerea Verde – transport gratuit pe toate liniile urbane în zilele de vineri
La nivel de politici publice, în Cluj-Napoca încurajăm transportul public prin piste dedicate transportului în comun și bicicliștilor, prin inițiativa Vinerea Verde – transport gratuit pe toate liniile urbane în zilele de vineri, transport dedicat pentru elevi, gratuități pentru elevi, studenți, vârstnici, refugiați și alte categorii vulnerabile. De asemenea, Cluj-Napoca dispune de o rețea publică de bike-sharing „ClujBike” și încurajăm orice formă de micromobilitate.
Proiecte în derulare de 4 miliarde de euro. Metroul își continuă parcursul firesc
La nivel de proiecte majore, Cluj-Napoca are în desfășurare proiecte în valoare de peste 4 miliarde de euro:
- Metroul clujean – au fost depuse două oferte în cadrul licitației desfășurate, proiectul își continuă parcursul firesc;
- Centura metropolitană – Guvernul a aprobat prima fază a proiectului, care are ca scop degrevarea traficului rutier din municipiul Cluj-Napoca;
- Culoarul de mobilitate verde-albastru de-a lungul râului Someș – un culoar velo-pietonal care oferă o alternativă viabilă de transport în zona metropolitană, pe malul apei.
Vă invit să consultați în detaliu toate aceste proiecte și stadiul lor pe site-ul primăriei: www.primariaclujnapoca.ro.
Clădirea Casino din Parcul Central, Turnul Pompierilor, Turnul Croitorilor sau clădirile din centrul istoric, exemple concrete prin care patrimoniul orașului se revitalizează
Cum se derulează lucrările de recuperare a patrimoniului construit din Municipiul Cluj-Napoca și ce planuri aveți în aceste direcție?
În municipiul Cluj-Napoca există numeroase clădiri de patrimoniu. În acest sens, Primăria intervine prin proiecte de regenerare urbană susținute inclusiv din fonduri europene. Clădiri emblematice precum clădirea Casino din Parcul Central, Turnul Pompierilor, Turnul Croitorilor sau clădirile din centrul istoric al municipiului sunt câteva exemple concrete prin care patrimoniul orașului se revitalizează la standarde moderne, dar păstrând caracteristicile care le-au consacrat.
De asemenea, Primăria finanțează prin legea 350 evenimente culturale care pun în valoare patrimoniul municipiului – atât cel construit, cât și cel imaterial. Pe de altă parte, primăria aplică o politică specifică pentru refațadizări în cazul clădirilor private. Practic, clădirile care se află într-o stare de degradare sunt identificate de către inspectorii primăriei, care oferă consultanță și soluții proprietarilor privați pentru a reface structura externă a clădirii, astfel încât aceasta să nu constituie un pericol pentru trecători și să arate la standarde din punct de vedere estetic. Proprietarii care refuză să realizeze aceste lucrări suferă o supraimpozitare a proprietății cu până la 500%.
