Termoenergetica a ajuns din nou într-o situație financiară dificilă, cu datorii de 1,75 miliarde de lei către ELCEN și penalități de încă 410 milioane de lei, potrivit datelor prezentate miercuri de primarul general Ciprian Ciucu. Edilul susține că problema nu poate fi rezolvată doar prin plata datoriilor, ci necesită reorganizarea sistemului de termoficare al Capitalei prin înființarea unui SACET care să reunească producția și transportul energiei termice.
Situația a fost prezentată de Ciucu într-o conferință de presă la Primăria Municipiului București, în care edilul a explicat și cauzele pentru care Termoenergetica a acumulat din nou datorii importante, la doar câțiva ani după falimentul RADET.
„În 2018-2019, RADET a intrat în faliment, cu o datorie de 3,5 miliarde de lei. Compania a fost trecută pe linie moartă. Sistemul pus în loc e fix același. Termoenergetica are fix aceleași hibe pe care le avea și RADET, administrativ și structural. Am schimbat sigla, dar am păstrat mecanismul care a falimentat RADET”, a declarat Ciprian Ciucu.
Potrivit primarului, Termoenergetica are în prezent datorii de 1,75 miliarde de lei către ELCEN, la care se adaugă penalități de 410 milioane de lei. Pentru comparație, bugetul anual al Primăriei Capitalei este de aproximativ 5-6 miliarde de lei.
Pierderile din rețea ajung la 38%
Una dintre principalele probleme este reprezentată de pierderile masive de agent termic din rețeaua de termoficare. Potrivit datelor prezentate de Ciucu, pierderea reală a sistemului era de 38% în iunie 2026, în timp ce ANRE recunoaște în prezent o pierdere de 22%.
Diferența dintre cele două valori are consecințe directe asupra finanțelor companiei. Partea de pierdere care nu este recunoscută de ANRE nu poate fi facturată de Termoenergetica către Primăria Capitalei, ceea ce generează, potrivit edilului, un deficit de aproximativ 130 de milioane de lei anual.
La acestea se adaugă costurile pentru apa care se pierde prin fisurile și avariile din rețea. Apa trebuie înlocuită, tratată și încălzită înainte de a fi introdusă din nou în sistem, costurile fiind estimate la aproximativ 60 de milioane de lei pe an.
Problema este amplificată și de faptul că sistemul de termoficare este mult mai mare decât necesarul actual al orașului. Consumul de energie termică a scăzut la aproximativ jumătate în ultimii 25 de ani, astfel că aceleași costuri fixe ale unei infrastructuri extinse sunt împărțite la o cantitate tot mai mică de energie consumată.
„Avem un sistem gândit să ofere energie marilor consumatori industriali din jurul Bucureștiului. Consumul actual a scăzut la jumătate în ultimii 25 de ani”, a spus Ciucu.
Bucureștenii plătesc 330 de lei pentru o gigacalorie, dar costul real este de peste 900 de lei
O altă problemă este diferența dintre prețul real al energiei termice și cel plătit de populație. Potrivit datelor prezentate de Primăria Capitalei, costul real al unei gigacalorii este în prezent de 921,82 lei. Termoenergetica cumpără energia termică de la ELCEN cu 485,37 lei și o vinde populației cu 330 de lei.
Diferența este acoperită prin subvenția acordată de Primăria Capitalei, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetului municipal.
În paralel, există și problema costurilor de producție ale ELCEN. Potrivit lui Ciucu, o mare parte dintre centralele companiei utilizează tehnologii vechi, din anii 1970-1980. Excepție face CET Vest, unde tehnologia este mai nouă.
Ciucu propune un sistem în care producția și transportul să fie gestionate împreună
Soluția propusă de primarul general este înființarea unui SACET, prin care producția și transportul energiei termice să fie reunite într-un singur sistem.
În prezent, ELCEN, compania care produce energia termică, se află în subordinea Ministerului Energiei, în timp ce Termoenergetica, care se ocupă de transport și distribuție, aparține Primăriei Capitalei. Potrivit lui Ciucu, această separare generează o serie de costuri și probleme administrative care nu ar mai exista dacă cele două componente ar fi reunite.
„În toată țara s-au unificat producția cu transportul, e o logică economică în spate. E nevoie să eliminăm această aberație administrativă. Povara PMB e imensă, ne-am împrumutat să plătim subvenția”, a declarat primarul.
Primul avantaj ar fi eliminarea penalităților acumulate între cele două companii. Ciucu susține că banii care ajung în prezent la plata penalităților ar putea fi redirecționați către lucrările de modernizare a rețelei. Aproximativ 75% din rețeaua primară de termoficare nu a fost încă înlocuită, iar o mare parte dintre conducte au o vechime de 50-60 de ani.
Un al doilea avantaj ar fi păstrarea în sistemul de termoficare a profitului realizat de ELCEN. Potrivit edilului, compania a avut un profit de aproximativ 85 de milioane de lei, iar Termoenergetica este practic singurul său client.
„Aceștia sunt banii bucureștenilor, care ar trebui să meargă la repararea sistemului de termoficare”, a spus Ciucu.
Municipalitatea ar putea, în același timp, să se ocupe direct de retehnologizarea centralelor ELCEN, dacă producția ar fi preluată în cadrul sistemului centralizat al Capitalei.
PMB și ELCEN au convenit schimbarea modului de plată
Până la o eventuală reorganizare a sistemului, Primăria Capitalei anunță și două măsuri convenite în urma discuțiilor cu Ministerul Energiei, ELCEN, ANRE și Termoenergetica.
Prima vizează modificarea modului în care sunt achitate datoriile. Potrivit lui Ciucu, Termoenergetica era obligată să achite cu prioritate penalitățile, ceea ce făcea ca principalul datoriei să rămână în mare parte neachitat și să genereze noi penalități.
A doua măsură privește decalajul dintre facturarea energiei către populație și plata către ELCEN. Primarul susține că, în noul contract de delegare, nu va mai exista decalajul de 15 zile dintre cele două momente, care contribuia la acumularea penalităților.
„Dacă nu mai avem penalități, vom putea duce banii în șantiere să nu mai avem pierderi”, a afirmat primarul general.
În paralel, municipalitatea continuă lucrările de modernizare a rețelei, care au început deja să reducă pierderile, potrivit datelor prezentate de PMB. Rețeaua primară rămâne însă într-o stare dificilă, iar problema financiară a Termoenergetica este strâns legată de această infrastructură veche.
