Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, condusă de europarlamentarul român Cristian Bușoi, și-a adoptat poziția cu privire la propunerea de revizuire a Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD), se arată într-un comunicat remis de autoritatea legislativă a Uniunii Europene.
Principalele obiective ale acestei Directive sunt reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie în sectorul construcțiilor din Uniunea Europeană până în 2030, vizându-se neutralitatea climatică a acestui domeniu până în anul 2050.
Totodată, Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor își propune să crească rata de renovare a clădirilor ineficiente din punct de vedere energetic și să îmbunătățească informațiile privind performanța energetică, mai informează comunicatul.
Context: Clădirile din UE sunt responsabile pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră
Potrivit Comisiei Europene (detalii aici), clădirile din Uniunea Europeană sunt responsabile pentru 40% din consumul nostru de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. La 15 decembrie 2021, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă de revizuire a Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor, ca parte a pachetului “Fit for 55” (“Pregătiți pentru 55”). O nouă lege europeană a climei (iulie 2021) a reunit atât obiectivele pentru 2030, cât și pentru 2050 în legislația europeană obligatorie.
Clădirile noi ar trebui să fie dotate cu tehnologii solare până în 2028
Potrivit textului adoptat, noile clădiri construite în statele Uniunii Europene începând cu anul 2028 ar trebui să aibă emisii zero, iar clădirile noi ocupate, operate sau deținute de autoritățile publice începând cu 2026. Toate clădirile noi ar trebui să fie dotate cu tehnologii solare până în 2028, acolo unde este corespunzător din punct de vedere tehnic și fezabil din punct de vedere economic, în timp ce clădirile rezidențiale aflate în curs de renovare majoră trebuie să se conformeze până în 2032.
În plus, clădirile rezidențiale ar trebui să atingă cel puțin clasa de performanță energetică “E” până în 2030 și “D” până în 2033. Clădirile nerezidențiale și publice ar trebui să atingă aceleași clase până în 2027 și, respectiv, 2030.
Toate măsurile necesare pentru atingerea acestor obiective urmează să fie stabilite de fiecare stat membru în planurile naționale de renovare.
Ce tipuri de clădiri sunt excluse din noile reguli?
Conform informațiilor prezentate de sursa citată, monumentele sunt excluse din noile reguli, iar țările Uniunii Europene pot decide să excludă și clădirile protejate pentru meritele lor arhitecturale sau istorice deosebite, clădirile tehnice sau locuințele sociale publice, în cazul în care renovările ar duce la creșteri ale chiriei care nu pot fi compensate prin economisirea facturilor la energie.
Interzicerea sistemelor de încălzire cu combustibili fosili până în 2035
Statele blocului comunitar ar trebui să se asigure că utilizarea combustibililor fosili în sistemele de încălzire, pentru clădirile noi și în curs de renovare majoră, nu este autorizată de la data transpunerii prezentei Directive. Utilizarea combustibililor fosili ar trebui eliminată complet până în 2035, cu excepția cazului în care Comisia Europeană permite utilizarea lor până în 2040, spun europarlamentarii.
“Prețurile în creștere ale energiei au arătat nevoia adoptării unor măsuri de eficiență energetică și de economisire, iar îmbunătățirea performanței clădirilor din Europa va reduce necontenit facturile la energie și dependența de importurile de energie”, a declarat europarlamentarul Ciarán Cuffe, raportor al Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor.
“Ne dorim ca EPBD să reducă sărăcia energetică, să reducă emisiile și să ofere medii interioare ale clădirilor mai bune pentru sănătatea oamenilor. Aceasta este, de asemenea, o strategie de creștere pentru Europa, care va oferi sute de mii de locuri de muncă locale de bună calitate în industria construcțiilor, renovării și a energiei regenerabile, îmbunătățind în același timp bunăstarea a milioane de oameni care trăiesc în Europa”, a mai spus europarlamentarul, potrivit comunicatului Parlamentului European.
Ce urmează?
Proiectul de lege va fi supus la vot de plenul Camerei în sesiunea plenară din 13-16 martie și va deveni poziția de negociere a Parlamentului European. Deputații europeni vor intra apoi în negocieri cu Consiliul European pentru a se pune de acord asupra formei finale a proiectului de lege.
