Bulevardul Magheru este una dintre cele mai importante artere ale Bucureștiului, dar și una dintre cele mai puțin plăcute pentru pietoni. Este practic o autostradă urbană, cu trafic intens, zgomot, poluare, puțină umbră și trotuare înguste, care definesc astăzi unul dintre cele mai centrale bulevarde ale Capitalei.
Dar Magheru ar putea arăta foarte diferit. Textul de mai jos, realizat de Mihnea Nicolae (SENS) împreună cu arhitecta Anca Dumitrache (Architecture MSc @ Politecnico di Milano, fondatoarea platformei 15minutepejos), vorbește despre o serie de propuneri pentru transformarea bulevardului într-un spațiu mai verde, mai sigur și mai accesibil pentru pietoni, bicicliști și utilizatorii transportului public. Propunerile sunt însoțite și de randări care arată cum ar putea fi reorganizat spațiul stradal.
Prima intervenție analizată este cea dintre strada C.A. Rosetti și strada George Enescu.
Un Magheru cu mai mult spațiu pentru oameni
În prezent, Magheru este un bulevard pe care îl eviți și de care de abia aștepți să treci. Zgomot, poluare, lipsă de umbră și trotuare înguste, lipite de clădiri ce stau să cadă. Dar nu trebuie să rămână așa, susțin cei doi.
Pe această secțiune, Bulevardul Magheru dispune de aproximativ 26 de metri între borduri, ceea ce permite, în opinia autorilor, o redistribuire mult mai echilibrată a spațiului stradal fără eliminarea capacității rutiere principale.
Propunerea păstrează două benzi de circulație generală pe sens, dar reduce lățimea acestora la aproximativ 3 metri fiecare, o dimensiune suficientă pentru traficul urban și, în același timp, mai potrivită pentru un bulevard pe care ne dorim viteze mai reduse și un mediu mai sigur.
Prin compactarea benzilor auto, spațiul ar putea fi redistribuit către modurile de transport care pot deplasa mai eficient un număr mare de persoane.
Pe ambele sensuri sunt prevăzute coridoare de aproximativ 6 metri destinate transportului public și infrastructurii velo. Acestea ar fi formate dintr-o bandă BUS de 3,5 metri, o pistă velo de 2 metri și un spațiu de separare de 0,5 metri.
Astfel, atât autobuzele, cât și bicicletele ar beneficia de continuitate și de un spațiu mai generos decât în configurația actuală.
O pistă de biciclete protejată, dar flexibilă
Pista pentru biciclete ar fi delimitată de zona destinată transportului public prin separatoare modulare joase din cauciuc, vizibile și amplasate la distanțe care să permită, atunci când situația o cere și condițiile de trafic o permit, depășirea în siguranță a unui biciclist mai lent prin utilizarea temporară a spațiului benzii de autobuz.
Astfel, delimitarea oferă protecție și lizibilitate traseului velo fără a crea o barieră rigidă care să împiedice manevrele necesare.
Reducerea spațiului ocupat exclusiv de traficul auto permite și extinderea trotuarului pe sensul Universitate – Piața Romană cu aproximativ 2 metri.
Autorii consideră că acest lucru ar oferi mai mult spațiu pietonilor pe una dintre cele mai circulate axe centrale ale Bucureștiului.
„Magheru trebuie tratat nu doar ca un culoar de tranzit, ci ca un bulevard urban în care deplasarea pietonală să fie plăcută”, susțin aceștia.
„Grădinile Magheru” în locul parcărilor
Pe partea opusă, actualele spații ocupate de parcări la bordură ar putea fi transformate în ceea ce autorii numesc „Grădinile Magheru”, un coridor verde semi-continuu, alcătuit din arbori, vegetație joasă, suprafețe permeabile și mici zone de repaus.
O asemenea intervenție ar contribui atât la reducerea efectului de insulă de căldură și la umbrirea traseelor pietonale, cât și la îmbunătățirea calității spațiului public de-a lungul bulevardului.
În zonele în care trotuarul este separat de carosabil doar prin fâșii de gazon, propunerea prevede plantarea de arbori și vegetație și completarea aliniamentelor în locurile unde arborii au dispărut în timp.
Astfel s-ar putea forma o barieră naturală între pietoni și traficul rutier, care să reducă expunerea directă la zgomot, praf și căldura degajată de carosabil.
Un aliniament vegetal mai dens ar modifica și percepția vizuală a bulevardului, făcând profilul străzii să pară mai îngust și mai urban, ceea ce poate contribui la reducerea naturală a vitezei de deplasare a șoferilor.
Trotuarul continuă, mașina urcă
O altă intervenție propusă apare în intersecțiile cu străzile secundare. Aici, trotuarul ar putea fi continuat la același nivel prin amenajarea unor continuous sidewalks, astfel încât traseul pietonal să nu fie întrerupt de carosabil.
În această configurație, automobilul este cel care traversează spațiul pietonal, urcând pe o platformă supraînălțată. Soluția clarifică prioritatea pietonilor, reduce viteza vehiculelor la viraj și crește siguranța traversărilor.
În același timp, contribuie la continuitatea vizuală a trotuarului și consolidează caracterul urban și pietonal al bulevardului.
De la arteră pentru mașini la bulevard urban
Propunerea lui Mihnea Nicolae și a Ancăi Dumitrache urmărește, în esență, o altă împărțire a spațiului existent.
Nu este propusă eliminarea completă a traficului auto de pe Magheru, ci o redistribuire a spațiului dintre diferitele moduri de deplasare. Mașina rămâne prezentă, dar nu mai ocupă aproape întregul spațiu disponibil.
Transportul public primește benzi dedicate, bicicliștii primesc infrastructură proprie, trotuarele sunt lărgite, iar parcările de la bordură pot fi transformate în spații verzi.
În ansamblu, intervenția urmărește regândirea modului în care spațiul este împărțit între diferitele funcții ale străzii. Magheru poate astfel să treacă de la logica unei artere proiectate aproape exclusiv pentru capacitate auto la cea a unui bulevard urban multimodal, adaptat centrului unui oraș european contemporan.
