Analiza evoluției prețului energiei și a sistemelor tarifare aplicate în România comparativ cu alte țări din regiune, în contextul tranziției verzi, realizată de Ella Kállai, Economist Șef Alpha Bank România, relevă faptul că angajarea voluntară în tranziția verde nu este stimulată în România nici de prețurile actuale ale energiei (prețul energiei electrice este de câteva ori mai mare decât cel al gazului natural), nici de sistemul de tarifare aplicat, invers proporțional cu nivelul consumului în cazul consumatorilor noncasnici și uniform în cazul consumatorilor casnici.
Practic, consumul mare de gaz natural și energia electrică mai scumpă decât gazul natural (de patru ori pentru consumatorii casnici și de trei ori pentru consumatorii noncasnici) tind să descurajeze angajarea voluntară în tranziția verde. Prețul energiei electrice, cel mai ridicat din regiune pentru consumatorii noncasnici, nu numai că descurajează angajarea lor în tranziția verde, dar le reduce competitivitatea.
Totuși, lucrurile se pot schimba atunci când gazul natural se va scumpi ca urmare a includerii în preț a taxei de mediu ca modalitate de penalizare pentru emisiile cu efect de seră asociate consumului. ”Pe măsură ce taxa de mediu se va include în prețul gazului natural pentru a penaliza emisiile cu efect de seră produse de utilizarea acestuia, scumpirea ce va rezulta va determina atât consumatorii casnici, cât și cei noncasnici să recurgă la metode de reducere a consumului de gaz natural și de înlocuire a acestuia cu energie electrică din surse regenerabile”, se arată în Buletinul lunar al Alpha Bank România Macroeconomia “EN DETAIL”.
Până în 2021, prețul gazului natural din România nu includea taxa de mediu nici pentru consumatorii casnici și nici pentru cei noncasnici spre deosebire de celelalte țări din regiune care toate aveau taxa de mediu inclusă în prețul consumatorilor noncasnici, iar în Grecia și în prețul consumatorilor casnici.
În fiecare an, Eurostat publică prețurile medii semestriale ale energiei electrice și gazului natural pentru consumatorii casnici și noncasnici în statele membre ale UE. Recent au fost publicate prețurile din semestrul 1 2022. Ținând cont de consumul anual de energie electrică și gaz natural, prețurile sunt disponibile pe 7 și 6 nivele de consum pentru consumatorii noncasnici și respectiv 3 și 5 nivele de consum pentru consumatorii casnici.
În cazul energiei electrice, consumul majoritar noncasnic (52%) este dat de consumatorii aparținând celor mai mici patru nivele de consum anual până la 20 mii MWh, iar majoritatea consumului casnic (58%) este dată de gospodăriile din cele mai mici două nivele de consum până la 2,5 MWh pe an.
În cazul gazului natural, consumul majoritar noncasnic (62,7%) este dat de cele mai mici patru nivele de consum până la 277 mii MWh pe an, în timp ce consumul majoritar casnic (61%) este dat de cei care au un consum anual cuprins între 5,5 și 55 MWh. Conform Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, în semestrul 1 2022 consumatorii casnici și noncasnici au consumat 56,4 TWh gaz natural (din care 32,5% consum casnic) și 24,1 TWh energie electrică (din care 28,5% consum casnic).
Deoarece consumul este clar înclinat către gaz și o parte semnificativă din energia electrică este produsă pe baza combustibililor fosili (38% din producția de energia electrică în primele 9 luni din 2022) tranziția verde va necesita investiții semnificative atât în rândul consumatorilor casnici, cât și noncasnici, se mai arată în analiza Alpha Bank România, realizată de Ella Kállai.
Nivelul prețurilor și schemele tarifare în vigoare au un rol însemnat în determinarea preferințelor consumatorilor în ceea ce privește tipul și cantitatea de energie consumată și de aceea pot stimula sau nu participarea voluntară la tranziția verde.
În semestrul 1 2022, pentru consumatorii noncasnici prețul mediu al energiei electrice a ajuns la 0,25 euro pe KWh după o creștere de 2,4 ori comparativ cu semestrul 1 2021. Pe nivele de consum, creșterea de preț a variat între 2,1 ori și 2,7 ori, cea mai mare creștere fiind înregistrată de consumatorii incluși în nivelele de consum cu cea mai mare pondere în consumul total de energie electrică, adică de consumatorii cu un consum anual de 2-20 mii MWh (15,8% din consumul total de energie electrică) și de consumatorii cu un consum anual de peste 150 MWh (19,5% din consumul total de energie electrică).
Totuși, prețul energiei electrice a rămas invers proporțional cu consumul în primul semestru din 2022. În timp ce consumatorii care aveau consumul anual cel mai mic (reprezentând 4% din consumul total de energie electrică) plăteau 0,32 euro pe KWh, consumatorii cu cel mai mare consum anual (reprezentând 19,5% din consumul total) plăteau 0,2 euro pe KWh (Fig. 1, b).
Prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici a ajuns la 0,23 euro pe KWh în semestrul 1 2022, după o creștere de 1,5 ori față de același semestru din 2021. Prețul a fost aproape același pentru toate nivelele de consum. Analizând câteva țări din regiune, prețurile energiei electrice pentru consumatorii noncasnici din România sunt comparabile cu cele din Grecia, mai mari decât în Cehia, Ungaria și Polonia.
În toate țările analizate, cu excepția Ungariei unde prețurile unitare sunt mai degrabă direct proporționale cu consumul, prețurile unitare sunt invers proporționale cu cantitatea de energie electrică consumată. Pentru consumatorii casnici prețurile unitare ale energiei electrice din România sunt comparabile cu prețurile din Grecia, mai ridicate decât prețurile din Ungaria și Polonia și mai reduse decât prețurile din Cehia.
Doar Ungaria aplică un sistem tarifar uniform precum România. Cehia și Polonia au un sistem tarifar invers proporțional cu consumul, în timp ce în Grecia prețurile unitare sunt mai mari pentru consumatorii extremi (incluși în nivelul de consum anual cel mai mic și cel mai mare).
Prețul mediu unitar al gazului natural a ajuns la 0,09 euro pe KWh pentru consumatorii noncasnici în semestrul 1 2022, după o creștere în medie de 3,5 ori față de primul semestru din anul anterior. Creșterea de preț cea mai mică (2,8 ori) au avut-o consumatorii noncasnici cu un consum anual cuprins între 277 și 1100 mii MWh, iar creșterea de preț cea mai mare (5,9 ori) a fost pentru consumatorii noncasnici cu consumul anual cel mai ridicat.
Astfel, gazul natural este mai scump pentru consumatorii noncasnici extremi (incluși în nivelul de consum cel mai mic și cel mai mare) al căror consum reprezintă 15,5% din consumul total de gaz natural. În aceeași perioadă, pentru consumatorii casnici prețul unitar a crescut de 2,1 ori în medie, până la 0,06 euro pe KWh, creșterea de preț fiind de peste 2 ori la consumatorii extremi (incluși în nivelul de consum cel mai mic și cel mai mare) și de 1,9 ori la consumatorii incluși în nivelul de consum intermediar.
Cel mai ridicat preț unitar este cel al consumatorilor încadrați în cel mai mic nivel de consum de sub 5,5 MWh pe an și care reprezintă 8,2% din consumul total de gaz natural. În comparație cu regiunea, la consumatorii casnici prețul unitar al gazului natural din România este mai mic decât în Grecia și Cehia și mai ridicat decât în Ungaria și Polonia, iar schema tarifară este invers proporțională cu consumul, precum în Cehia, Grecia, Polonia.
Ungaria aplică o schemă tarifară uniformă (independentă de consum). Pentru consumatorii noncasnici, prețul unitar al gazului natural din România este cel mai ridicat față de țările analizate și schema tarifară aplică principiul invers proporționalității consumului, precum Polonia și Grecia, cu deosebirea că cei mai mari consumatori plătesc, precum consumatorii cei mai mici, gazul cel mai scump. Doar Cehia și Ungaria prin sistemul tarifar direct proporțional cu consumul încurajează reducerea consumului de gaz.
Gazul natural este cel mai scump din regiune pentru consumatorii noncasnici care au consumul cel mai redus și respectiv cel mai ridicat. Teoretic, aceste grupuri de consumatori, al căror consum reprezintă 15,5% din consumul total de gaz natural, ar putea fi interesate să treacă pe electricitate. Dar, consumatorii mici tind să aibă și venituri mici, care probabil nu pot acoperi o factură de energie de trei ori mai mare.
