Traficul, aglomerația și străzile gândite doar pentru mașini sunt o mare problemă globală, iar Bucureștiul se numără printre orașele care se luptă cu acest fenomen. Cu peste 2 milioane de locuitori și mai mult de 1,5 milioane de mașini, capitala noastră se confruntă zilnic cu blocaje în trafic, poluare în creștere și o scădere a calității vieții.
Invitat la festivalul UNFINISHED, Lior Steinberg, fondator al Humankind, a ghidat un walkshop intitulat „Pe Urmele lui Jane Jacobs”, în care a aplicat principiile acesteia pentru a ne arăta cum ar putea arăta cartierele din București. Prezentarea lui „Suntem dependenți de mașini, dar există o soluție” a mers mai departe, analizând de ce ne bazăm atât de mult pe mașini și ce putem face pentru a ieși din acest cerc vicios. Lior a citit și din cartea sa, „Mașina care voia să fie bicicletă”, subliniind cât de important e să schimbăm perspectiva copiilor asupra orașelor și mobilității.
Unul dintre proiectele interesante pe care le-a adus la festival a fost o versiune nouă și mai prietenoasă cu oamenii a clasicului covoraș de joacă cu mașini, dezvoltat împreună cu platforma de mobilitate Bolt. Potrivit comunicatului de presă remis de festival, instalația le-a oferit copiilor și vizitatorilor ocazia să se joace într-un oraș imaginar, dar care includea și infrastructură pentru pietoni, piste de biciclete și mici afaceri de cartier. Ideea din spatele proiectului? Integrarea mai multor elemente ale vieții urbane în planificare – nu doar străzi pentru mașini.
Lior Steinberg propune câteva soluții simple, concrete pentru a face orașele, inclusiv Bucureștiul, mai prietenoase cu oamenii, nu doar cu mașinile:
1. Prioritizează oamenii, nu mașinile
Una dintre cele mai eficiente metode este să punem pietonii și bicicliștii pe primul loc. De exemplu, inițiative precum „străzile pentru școli” – străzi care sunt închise traficului în timpul orelor școlare – oferă copiilor un loc sigur pentru a merge pe jos sau cu bicicleta. „Este vorba despre crearea unor spații unde oamenii se simt în siguranță și le este comod să meargă pe jos sau cu bicicleta, ceea ce le schimbă complet relația cu orașul,” spune Lior.
Bogotá, în Columbia, a implementat cu succes astfel de măsuri, iar rezultatele arată clar: mai puțin trafic auto înseamnă o mobilitate umană mai bună. De asemenea, și orașe europene, precum Paris sau Barcelona, au programe de transformare a străzilor din jurul școlilor, pentru a le face mai sigure, dar și pentru a reduce poluarea.
2. Viteze mai mici. Orașe mai sigure
Reducerea limitelor de viteză poate face străzile mai sigure și poate încuraja mersul pe bicicletă și pe jos. „Reducerea vitezei aduce străzi mai sigure și îi face pe oameni să aleagă mai des bicicleta sau mersul pe jos,” explică Steinberg. El dă exemplul Olandei, unde, datorită limitelor reduse de viteză, mașinile și bicicletele coexistă în siguranță.
De asemenea, „străzile de joacă” – închiderea temporară a unor străzi pentru activități recreative – pot schimba complet un cartier, oferindu-le copiilor spații de joacă sigure și încurajând interacțiunea în comunitate.
3. Mai multe spații verzi
Transformarea locurilor de parcare în „parklet-uri” – mici parcuri publice – poate crește interacțiunea între oameni și, în același timp, aduce mai multă verdeață în orașe. Aceste spații nu doar înfrumusețează strada, ci contribuie la reducerea căldurii urbane și la îmbunătățirea calității aerului. „Spațiile verzi sunt esențiale pentru un mediu urban sănătos și pentru bunăstarea oamenilor,” spune Steinberg.
Programul de succes al „parklet-urilor” din Viena, în care afacerile locale sponsorizează aceste mici parcuri, arată cum colaborarea cu comunitatea poate schimba orașul în bine.
4. Puterea comunităților locale
Mișcările grassroots joacă un rol crucial în remodelarea orașelor, pentru că oferă oamenilor puterea să ceară schimbări. „Când comunitățile se unesc și cer condiții mai sigure, ele pot influența puternic modul în care se planifică orașele,” explică Steinberg. El amintește cum, în anii ’70, în Olanda, grupuri locale au reușit să obțină străzi mai sigure pentru copii.
Evenimentele participative care implică localnicii îi pot inspira să adopte metode de transport mai sustenabile. „E vorba despre a crea un efect de undă – când câteva familii încep să folosească bicicleta, și altele vor fi inspirate să facă același lucru,” spune Steinberg.
Pentru a rezolva problema traficului în orașe mari și aglomerate, precum Bucureștiul, trebuie să regândim orașele în jurul oamenilor, nu al mașinilor. Prin măsuri care încurajează mersul pe jos, ciclismul, limitarea vitezei, crearea de spații publice atractive și susținerea inițiativelor locale, Bucureștiul poate deveni un oraș mai sustenabil și mai locuibil. Aceste schimbări nu doar că vor face traficul mai suportabil, dar vor îmbunătăți și calitatea vieții în oraș.
