Strada Polonă ar putea fi reorganizată pentru a face loc unei piste de biciclete bidirecționale și protejate, fără eliminarea completă a circulației auto sau a parcării. Propunerea îi aparține lui Mihnea Nicolae (SENS), care a analizat profilul actual al străzii și a schițat o posibilă împărțire a spațiului, în acord cu traseul prevăzut în Masterplanul Velo al Capitalei.
Ideea pornește de la o problemă pe care Bucureștiul o întâlnește frecvent și anume cum poate fi introdusă infrastructura velo pe străzi deja ocupate de mașini, transport public și parcări, fără ca una dintre formele de mobilitate să fie pur și simplu eliminată.
În cazul Străzii Polonă, Mihnea Nicolae propune păstrarea accesului auto și a unei mari părți dintre locurile de parcare, dar reorganizarea profilului stradal și continuarea circulației într-un singur sens pe tronsonul dintre Piața Cantacuzino și Bulevardul Dacia. Spațiul astfel eliberat ar putea fi folosit pentru o pistă velo bidirecțională protejată, dar și pentru măsuri de calmare a traficului și îmbunătățire a condițiilor pentru pietoni.
Propunerea nu reprezintă un proiect asumat în acest moment de Primăria Capitalei, ci o variantă de reamenajare formulată de autor pornind de la configurația actuală a străzii și de la prevederile Masterplanului Velo.
O pistă velo pe una dintre străzile centrale ale Bucureștiului
Strada Polonă este una dintre arterele care leagă zona centrală a Capitalei de Șoseaua Ștefan cel Mare și Calea Floreasca, având în același timp locuințe, servicii și transport public. Strada este inclusă și în Masterplanul Velo al Bucureștiului, în traseul principal M1_1 Floreasca – Pipera – Zoo.
Documentul strategic prevede o pistă bidirecțională protejată pe axa Tudor Arghezi – Jean Louis Calderon – Strada Polonă, iar la intersecția cu Strada Jean Louis Calderon este prevăzută și conexiunea cu traseul secundar S14, care vine dinspre Strada General Eremia Grigorescu.
Pornind de aici, Mihnea Nicolae propune o reorganizare a străzii care să permită introducerea unei piste velo continue, dar și păstrarea accesului auto și a unei părți importante din parcările existente.
Propunerea pornește de la faptul că lățimea străzii diferă de-a lungul traseului, motiv pentru care sunt propuse două tipuri de profil.
Pe tronsonul îngust, pista ar ocupa 2,38 metri
În zona în care distanța dintre borduri este de aproximativ 8,73 metri, profilul propus ar fi împărțit între pista velo, parcarea laterală și circulația auto.
Ar exista o pistă bidirecțională de 2,38 metri, urmată de o zonă tampon de 80 de centimetri, destinată protejării bicicliștilor față de mașinile parcate. Parcarea longitudinală ar ocupa 2,15 metri, iar banda de circulație auto ar avea 3,40 metri.
Astfel, chiar și în porțiunea cea mai îngustă, propunerea păstrează circulația auto și parcarea, dar introduce în același timp o infrastructură velo separată fizic de traficul rutier.
Zona tampon ar avea și rolul de a reduce riscul incidentelor provocate de deschiderea portierelor mașinilor parcate.
Unde strada se lărgește, pista poate ajunge la 3,20 metri
Pe sectoarele unde profilul străzii ajunge la aproximativ 11,70 metri, propunerea permite păstrarea parcării pe ambele părți ale carosabilului.
Profilul ar include o pistă velo bidirecțională de 3,20 metri, o zonă tampon de 80 de centimetri, două benzi de parcare longitudinală de câte 2,15 metri și o bandă de circulație auto de 3,40 metri.
Lățimea mai mare a pistei ar permite circulația în ambele sensuri și depășirea bicicliștilor mai lenți fără ca aceștia să fie nevoiți să iasă din spațiul protejat.
Polona ar putea deveni stradă cu sens unic
O altă schimbare propusă vizează tronsonul dintre Piața Cantacuzino și Bulevardul Dacia.
Mihnea Nicolae propune continuarea sensului unic existent pe restul Străzii Polonă, astfel încât întreaga arteră să aibă un singur sens de circulație către Șoseaua Ștefan cel Mare.
În această configurație, Calea Dorobanților ar putea funcționa în sens opus, cele două străzi formând o pereche de axe unidirecționale.
Spațiul eliberat prin renunțarea la circulația auto în ambele sensuri ar putea fi folosit pentru pista velo, spații verzi și un profil stradal mai sigur, susține autorul propunerii.
Accesul auto ar fi păstrat, la fel și circulația transportului public.
Pista ar urma să fie pe partea stângă a străzii
Propunerea amplasează pista bidirecțională pe partea stângă a Străzii Polonă, în sensul de mers către Șoseaua Ștefan cel Mare. Motivul este legat în primul rând de continuitatea traseului velo către Calea Floreasca și de reducerea numărului de traversări pe care bicicliștii ar trebui să le facă.
Autorul susține că această poziționare ar putea limita și conflictele dintre bicicliști și pietoni în zona stațiilor STB.
Acolo unde există stații de transport public sunt propuse „floating bus stops”, soluții în care stația este amplasată pe o insulă între pista de biciclete și carosabil, astfel încât autobuzul să poată opri fără ca bicicliștii să fie nevoiți să treacă prin stația pietonală.
Bike box-uri la intersecțiile mari
Propunerea include și amenajarea unor bike box-uri la intersecțiile cu Bulevardul Dacia, Strada Mihai Eminescu și Șoseaua Ștefan cel Mare. Acestea ar permite bicicliștilor să se poziționeze în fața traficului auto la semafor și să efectueze mai ușor virajele, reducând conflictele cu automobilele.
Pentru restul străzii sunt propuse și măsuri de calmare a traficului.
Printre acestea se numără treceri de pietoni supraînălțate la nivelul trotuarului, o limită de viteză de maximum 30 km/h și reducerea lățimii benzii de circulație, fără ca aceasta să devină prea îngustă pentru transportul public.
La intersecțiile cu străzile secundare, razele de virare ar urma să fie reduse. Astfel, șoferii ar fi obligați să abordeze virajele cu viteze mai mici, iar distanța pe care pietonii trebuie să o traverseze ar fi redusă.
Mai mulți arbori de-a lungul străzii
Propunerea nu se limitează la carosabil. Mihnea Nicolae propune și plantarea unor arbori în zonele în care aceștia lipsesc, cu rol în reducerea disconfortului termic și asigurarea umbrei pentru pietoni și bicicliști. În același timp, arborii ar contribui și la calmarea traficului prin îngustarea vizuală a profilului stradal.
În viziunea propusă, Strada Polonă nu ar trebui să aleagă între mașini și biciclete.
„Putem păstra accesul auto. Putem păstra o mare parte dintre locurile de parcare. Putem eficientiza transportul public. Dar putem face, în același timp, loc și pentru o pistă velo sigură, continuă și protejată”, susține autorul propunerii.
Rămâne însă întrebarea dacă o astfel de reorganizare va fi luată în calcul în cadrul viitoarelor intervenții asupra străzii și, mai ales, dacă traseul velo prevăzut în Masterplanul Velo va ajunge să fie implementat și pe teren.
