Energia produsă de panourile fotovoltaice a contribuit la menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național în intervalele diurne, într-o perioadă în care seceta și temperaturile extreme au redus disponibilitatea unor surse convenționale de producție. Reprezentanții industriei avertizează însă că România trebuie să accelereze investițiile în sisteme de stocare (baterii) și în modernizarea rețelelor electrice, dacă vrea să facă față unor episoade similare în viitor.
Potrivit unui comunicat al Asociației Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA), în contextul actual energia fotovoltaică acoperă peste jumătate din consumul național în intervalele de producție maximă din timpul zilei.
Mesajul este important în contextul în care România traversează una dintre cele mai dificile perioade pentru sistemul energetic din ultimii ani. Debitele foarte scăzute ale Dunării au determinat oprirea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, iar producția hidroenergetică este afectată de seceta prelungită și de nivelurile reduse ale râurilor. În acest context, Guvernul a instituit stare de alertă energetică pentru luna august și a cerut autorităților, instituțiilor și marilor consumatori să reducă consumul de electricitate în intervalele de vârf.
Situații similare au fost înregistrate și în alte state din regiune. În Ungaria, producția unor unități ale centralei nucleare de la Paks a fost limitată temporar din cauza temperaturii ridicate a apei utilizate pentru răcire, în timp ce seceta afectează producția hidro în mai multe țări europene.
În acest context, energia solară și-a demonstrat rolul tot mai important în mixul energetic.
„Perioada pe care o traversăm nu mai poate fi privită ca un episod izolat, ci drept o realitate a intensificării crizei climatice, cu impact direct asupra infrastructurii energetice”, a declarat directorul executiv al RPIA, Andrei Manea, citat de AGERPRES.
Potrivit acestuia, în mai puțin de patru ani România a conectat la rețea peste 7 GW de noi capacități fotovoltaice, atât prin proiecte de mari dimensiuni, cât și prin instalațiile prosumatorilor.
Producția din timpul zilei nu rezolvă însă problema consumului de seară
Reprezentanții industriei atrag atenția că producția fotovoltaică este concentrată în orele cu soare, în timp ce consumul maxim de energie apare, de regulă, în cursul serii, când producția panourilor scade semnificativ. Din acest motiv, sistemele de stocare în baterii devin esențiale pentru păstrarea energiei produse în timpul zilei și utilizarea ei în intervalele cu cerere ridicată.
În prezent, România dispune de aproximativ 3 GWh de capacități de stocare, atât în baterii la scară mare, cât și în instalațiile prosumatorilor. Potrivit estimărilor Transelectrica, până în 2030 va fi nevoie de peste 10 GWh pentru integrarea noilor capacități de energie regenerabilă și menținerea stabilității Sistemului Energetic Național.
„România are nevoie de infrastructura care să permită utilizarea energiei atunci când sistemul are cea mai mare nevoie de ea. Fără stocare, flexibilitate și un cadru de reglementare adaptat, nu vom putea valorifica pe deplin potențialul noilor investiții în energie regenerabilă”, a mai declarat Andrei Manea.
Industria cere investiții accelerate și reguli mai simple
În acest context, RPIA solicită accelerarea investițiilor în sisteme de stocare și în infrastructura rețelelor electrice, reducerea termenelor de avizare și racordare la maximum șase luni, precum și introducerea unor facilități fiscale pentru noile capacități instalate în următorii doi ani.
Asociația susține, de asemenea, că dezvoltarea simultană a producției din surse regenerabile, a bateriilor și a interconexiunilor poate contribui la reducerea prețurilor angro la energie. Ca exemplu este oferită Spania, unde dezvoltarea accelerată a energiei solare și eoliene a contribuit la un preț mediu angro de aproximativ 61 euro/MWh în 2025, comparativ cu 107 euro/MWh în România, potrivit datelor citate de organizație.
Reprezentanții industriei consideră că, pe lângă investițiile în infrastructură, introducerea tarifelor dinamice ar putea încuraja consumatorii să își mute o parte din consum în intervalele în care producția de energie regenerabilă este ridicată, reducând astfel presiunea asupra sistemului în orele de vârf.
