Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat Consiliul Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul, un nou mecanism prin care copiii și tinerii vor putea participa la discuțiile și procesele de elaborare a politicilor publice din domeniu.
Interesul pentru noul Consiliu a fost mai mare decât numărul de locuri disponibile. 496 de copii și tineri au candidat pentru a deveni membri, dintre care 460 au îndeplinit criteriile de eligibilitate. În urma procesului de selecție, care a inclus și interviuri, au fost aleși 20 de membri.
Consiliul a fost lansat la Ministerul Mediului, în prezența ministrei Diana Buzoianu, a secretarei de stat Elena Tudose, a reprezentantei UNICEF în România, Anna Riatti, și a Elenei-Alexandra Miron, președinta Platformei Tinerilor pentru Sustenabilitate.
Un mecanism permanent de participare
Ideea din spatele noului Consiliu este ca implicarea tinerilor să nu se limiteze la consultări ocazionale. Membrii CCT-CM vor putea participa la consultări, vor lucra împreună cu experți din instituții și vor formula recomandări pe teme de climă și mediu.
Ministerul spune că membrii au stabilit împreună inclusiv modul de funcționare și prioritățile Consiliului, precum și formele prin care vor participa la procesele de consultare.
„Deciziile pe care le luăm astăzi în domeniul mediului și al climei îi privesc direct pe tineri și le vor influența viitorul. De aceea, este important ca vocea lor să nu fie doar ascultată, ci să existe un cadru real și constant prin care să poată contribui la politicile publice. Prin acest Consiliu vrem să aducem la aceeași masă tineri din medii și regiuni diferite, să le ascultăm ideile și argumentele și să construim un dialog bazat pe date, știință și informații verificate. Faptul că aproape 500 de tineri și-au dorit să facă parte din acest Consiliu ne arată că există interes și dorință de implicare. Avem nevoie de o generație care nu doar cere schimbare, ci participă activ la construirea ei”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor.
Ce a presupus selecția
Selecția nu a presupus ca participanții să aibă deja experiență profesională în domeniul mediului sau al politicilor publice. Printre criteriile urmărite s-au numărat motivația, capacitatea de analiză și argumentare, gândirea critică, interesul pentru verificarea informațiilor, disponibilitatea de implicare și capacitatea de colaborare.
Potrivit Ministerului Mediului, componența finală urmărește să includă persoane din regiuni și medii sociale diferite, atât din mediul urban, cât și din cel rural, precum și categorii de vârstă și experiențe diferite.
Alegerea unui grup de 20 de persoane din 496 de candidaturi înseamnă însă că noul Consiliu este un grup selectat de participanți, nu o structură care poate vorbi automat în numele tuturor tinerilor din România. Ministerul spune că va păstra legătura cu diferite comunități și grupuri de tineri pentru ca recomandările formulate să țină cont de experiențe cât mai diverse.
De la biodiversitate la dezinformarea despre climă
Temele pe care Consiliul le poate aborda sunt destul de largi. Pe agendă pot ajunge schimbările climatice și adaptarea la efectele lor, biodiversitatea, agricultura, silvicultura, mediul marin, economia circulară și educația de mediu.
Vor fi discutate și teme legate de administrație și politici publice, dar și de calitatea informației care circulă în spațiul public.
Ministerul menționează explicit verificarea surselor, înțelegerea informațiilor științifice și instituționale și combaterea dezinformării privind clima și mediul.
Această componentă este relevantă într-un domeniu în care politicile publice se bazează tot mai mult pe date științifice, în timp ce informațiile despre climă, poluare sau biodiversitate ajung frecvent în spațiul public fără contextul necesar.
Un pas mai departe de consultările pentru tineri
Noul Consiliu vine după experiența LCOY România, Conferința Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice. În 2024 și 2025, peste 1.500 de copii și tineri au participat la consultări, evenimente și procese de formulare de propuneri, contribuind inclusiv la Declarația Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice și la Planul Național de Acțiune al Tinerilor privind Schimbările Climatice.
Diferența pe care încearcă să o introducă noul mecanism este legătura mai directă cu administrația centrală. Consiliul ar trebui să ofere un spațiu în care recomandările tinerilor să ajungă mai aproape de procesele efective de elaborare a politicilor publice.
Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate va asigura Secretariatul tehnic, inclusiv organizarea activităților, documentarea procesului și sprijinirea membrilor în formularea recomandărilor. Ministerul Mediului va asigura componenta instituțională și legătura cu procesele relevante de politică publică.
UNICEF România va sprijini componenta de participare a copiilor, inclusiv prin metode adaptate vârstei și prin aplicarea standardelor de protecție și siguranță.
