Lucrările pentru proiectul de „regenerare urbană” de pe Calea Văcărești au început în această săptămână, însă primele imagini din șantier au stârnit noi critici privind modul în care va fi implementată investiția anunțată de Primăria Sectorului 4.
Administrația condusă de Daniel Băluță a anunțat că peste 300 de arbori vor fi plantați de-a lungul liniei de tramvai, în cadrul unui proiect care promite transformarea uneia dintre cele mai circulate artere din București într-un „coridor verde”.
Potrivit informațiilor publicate de Sectorul 4, arborii vor fi amplasați în zona mediană a bulevardului, de o parte și de alta a liniei de tramvai, alături de suprafețe de gazon și alte amenajări peisagistice. Autoritatea locală susține că vegetația va contribui la reducerea poluării, a zgomotului și a efectului de insulă de căldură urbană.
Primele imagini din șantier: alveole mici, mult beton
La doar câteva zile după debutul lucrărilor, consilierul local Paul Ene a publicat fotografii realizate pe șantier, în care se văd alveolele pregătite pentru viitorii arbori.
„Așa arată alveolele în care urmează să fie plantați pomii de-a lungul liniei de tramvai de pe Calea Văcărești. Asta numește Băluță regenerare urbană și «coridor verde»”, a scris acesta.
Imaginile surprind spații relativ reduse pentru plantare, încadrate aproape integral de suprafețe asfaltate și betonate. Criticii proiectului se întreabă dacă astfel de alveole vor putea susține pe termen lung dezvoltarea unor arbori maturi și dacă beneficiile de mediu prezentate de administrație vor putea fi atinse în condițiile unui spațiu limitat pentru rădăcini.
„Regenerarea urbană nu înseamnă să plantezi copaci lângă o autostradă urbană”
Printre vocile care contestă conceptul actual al proiectului se numără și Mihnea Nicolae, un tânăr pasionat de planificare urbană și membru al partidului SENS, care a realizat inclusiv o propunere alternativă pentru reconfigurarea bulevardului.
Acesta susține că intervenția anunțată de Primăria Sectorului 4 nu schimbă în mod real modul în care funcționează artera.
”Un bulevard care, în prezent, este o adevărată autostradă urbană, un culoar de tranzit proiectat exclusiv pentru viteza și confortul mașinilor. Benzi late, viraje largi, intersecții supradimensionate, viteze mari de deplasare, spațiu public ostil pentru pietoni și bicicliști.
Calea Văcărești nu are nevoie doar de copaci. Are nevoie de o schimbare reală a modului în care este împărțit spațiul”, afirmă Mihnea Nicolae.
Potrivit acestuia, regenerarea urbană ar trebui să însemne redistribuirea spațiului public către transportul public, mersul pe jos, biciclete și spații verzi, nu doar introducerea unor elemente de peisagistică într-un profil rutier rămas aproape neschimbat.
„Regenerarea urbană reală înseamnă redistribuirea spațiului public către oameni, transport public, mers pe jos, biciclete, vegetație și siguranță rutieră. Înseamnă să transformi un bulevard de tranzit într-un coridor urban locuibil”, explică acesta.
Propunerea alternativă: mai puține benzi auto, bandă STB și piste pentru biciclete
În documentul transmis Green Community, Mihnea Nicolae propune o reproiectare mai amplă a Căii Văcărești.
Printre măsurile sugerate se numără:
- reducerea lățimii benzilor auto la 3 metri;
- cedarea câte unei benzi auto de pe fiecare sens pentru amenajarea unei benzi dedicate transportului public;
- realizarea unor piste de biciclete protejate pe ambele sensuri;
- lărgirea trotuarelor și calmarea traficului în intersecții;
- transformarea parcărilor în spic în parcări paralele pentru recuperarea spațiului public.
„Necesitatea unei benzi dedicate STB pe Calea Văcărești este justificată de rolul acestei artere ca ax major de transport public de suprafață pentru sudul Bucureștiului. Calea Văcărești este utilizată de mai multe linii de troleibuz și autobuz, inclusiv 72, 73, 74, 76, 312 și 381, care leagă Berceni, Piața Sudului, Tineretului și zona centrală. Aceste vehicule transportă mult mai mulți oameni pe metru de bandă decât traficul auto individual, dar astăzi sunt obligate să circule în același trafic general cu autoturismele.
Faptul că bulevardul are linie de tramvai pe axul central nu rezolvă problema autobuzelor și troleibuzelor. Troleibuzele nu pot utiliza linia de tramvai ca traseu curent, deoarece depind de rețeaua de contact, de poziționarea stațiilor și de traseele laterale pe care intră și ies din Calea Văcărești. Autobuzele și troleibuzele au nevoie de o bandă proprie la nivelul carosabilului, conectată la stațiile existente și la intersecțiile cu Str. Nițu Vasile, Bd. Tineretului, Șos. Mihai Bravu și Piața Sudului.”, mai susține Mihnea Nicolae.
Lipsesc în continuare pistele prevăzute în Masterplanul Velo
Una dintre criticile constante aduse proiectului este lipsa infrastructurii pentru biciclete.
Masterplanul Velo București-Ilfov, aprobat de Consiliul General, include Calea Văcărești în rețeaua secundară de piste pentru biciclete. Cu toate acestea, nici randările prezentate de Primăria Sectorului 4 și nici lucrările începute în teren nu indică realizarea unei astfel de infrastructuri.
„0 metri de benzi STB, 0 metri de piste velo”, rezumă Mihnea Nicolae.
Acesta consideră că obiectivul nu ar trebui să fie doar filtrarea poluării produse de trafic, ci și reducerea dependenței de automobil prin oferirea unor alternative atractive de mobilitate.
„Aproximativ 60% din poluarea aerului din București este cauzată de traficul rutier, deci obiectivul nu poate fi doar să filtrăm mai bine noxele produse de mașini, ci să reducem dependența de mașină, lucru care nu se va întâmpla prin păstrarea aceluiași profil de autostradă urbană.
Readucerea bulevardului la o scară umană. Un alt aspect de care suferă acest bulevard este scara la care este proiectat. Benzi foarte late, procent enorm al străzii dedicat autovehiculelor în detrimentul celorlalți participanți la trafic și marcaje și semne supradimensionate, exact ca pe o autostradă. Acest lucru trebuie să dispară.
Regenerarea urbană nu înseamnă să plantezi copaci lângă o autostradă urbană. Regenerarea urbană înseamnă să nu mai ai o autostradă urbană acolo”, concluzionează acesta.
Deocamdată, Primăria Sectorului 4 nu a oferit explicații suplimentare privind dimensiunea alveolelor pentru arbori și nici dacă infrastructura pentru biciclete prevăzută în Masterplanul Velo va fi inclusă într-o etapă ulterioară a proiectului.
