Asociația 2Celsius, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, AerLive.ro și cu sprijinul logistic Deutsche Umwelthilfe, o asociație neguvernamentală din Germania, au demarat o campanie de monitorizare a dioxidului de azot (NO2) în București.
Măsurătorile se vor face timp de un an cu ajutorul unor tuburi pasive, în 20 de locații din București, selectate în urma unei luni de test în care vor fi realizate teste în 160 de zone, incluzând școli, spitale, grădinițe care sunt expuse traficului rutier.
Ce este dioxidul de azot?
NO2 – dioxidul de azot – este un gaz rezultat din traficul rutier, activitățile industriale și producerea energiei electrice și, în cantități ridicate, afectează sănătatea umană, provocând în special afecțiuni respiratorii.
În 2020, Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru poluarea aerului, pentru nerespectarea valorilor-limită pentru dioxidul de azot în București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și pentru că nu a întreprins măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire.
Comisia a solicitat clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentrațiilor de dioxid de azot în București și a solicitat introducerea unor măsuri concrete de reducere a poluării aerului în Planul Integrat pentru Calitatea Aerului. După ce acesta a fost suspendat în instanță, nu a fost revizuit până în momentul de față.
Proiectul de măsurarea a dioxidului de azot este finanțat de European Climate Foundation și implementat de asociația 2Celsius în România.
Efectele dioxidului de azot asupra sănătății oamenilor
”Studiile au arătat că există probleme asociate cu expunerea la dioxidul de azot atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Creșterea pentru perioade scurte a concentrației de NO2 este de așteptat să genereze mai multe spitalizări pentru persoanele cu boli respiratorii, mai multe intervenții de urgență pentru oamenii cu probleme cardiovasculare și respiratorii și mai multe decese în rândul celor care suferă de aceste boli. Pentru perioade mai lungi, mortalitatea este mai mare în zonele în care expunerea la NO2 este mai intensă.”, se arată într-un raport elaborat de Greenpeace.
Datele aferente anului 2020 de la Agenția Europeană de Mediu estimează un număr de 3.110 decese premature provocate de expunerea la dioxid de azot în România.
Primele măsurări realizate de 2Celsius pentru NO2 și particule ultrafine au avut loc pe 15 decembrie
- Valoarea anuală pentru 2021 la B-6: 49 μg/m3
- Valoarea limită anuală: 40 μg/m3
- Noua valoare limită conform propunerii Comisiei Europene din 2022 (valorile ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2030): 20 μg/m3
- Recomandarea pentru valoarea limită recomandată de OMS în 2021: 10 μg/m3
- Măsurători DUH: Indicatori pentru alte potențiale hotspot-uri
- Valorile indicative ale OMS arată ce concentrații sunt periculoase pentru sănătate: ”Chiar și o concentrație redusă de particule de < 1000 particles/cm3 (valoare medie pe 24h)”
- > 10 000 particule/cm3 (medie 24h) sau 20 000 particule/cm3 (medie orară) pot fi considerate concentrații mari
