„Alegeri mici. Impact mare.” este o serie de articole tip green education, susținută de BCR.
„Alegeri mici. Impact mare.” este o serie de articole tip green education, susținută de BCR.Deschide orice dulap din casă și șansele sunt mari să găsești acolo ceva ce n-ai mai purtat de ani de zile. O cămașă cumpărată în grabă, o rochie care părea perfectă în magazin, niște pantaloni pe care i-ai purtat poate o dată. Nu ești singur în asta, o spun statisticile: românii cumpără acum cu 60% mai multe haine decât la începutul anilor 2000, deși nevoia reală nu a crescut în același ritm.
Problema e că în spatele acestor cumpărături există o industrie cu un impact asupra mediului pe care puțini oameni îl cunosc cu adevărat. Așadar, să vedem despre ce e vorba.
Industria modei și impactul șocant asupra mediului
Industria modei generează aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial, adică mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc. Astfel, dacă ai auzit vreodată că avioanele sunt dușmanii climei, ei bine hainele pe care le purtăm au un impact și mai mare.
Apa e alt capitol greu. Pentru a confecționa un singur tricou din bumbac sau o pereche de blugi e nevoie de aproximativ 2.700 de litri de apă proaspătă, cam cât bea o persoană în doi ani și jumătate. Și această cifră acoperă doar producția, fără transport, fără ambalaj, fără ce se întâmplă după ce arunci obiectul vestimentar.
Mai există și poluarea invizibilă. Spre exemplu, o singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700.000 de microfibre de plastic care ajung, ai ghicit, tot în lanțul alimentar. Fibrele sintetice, precum poliesterul, acrilicul, nailonul, sunt practic plastic și se desfac la spălare în particule minuscule care intră în râuri, în oceane și, în final, în organismul nostru. Aproape două treimi din hainele produse astăzi conțin astfel de fibre.
Unde ajung hainele pe care le aruncăm
Poate că ai văzut deja imagini cu munții de haine din Africa sau America de Sud. Dar știai că România e și ea în această poveste?
În Atacama, cel mai arid deșert din lume, se află unul dintre cele mai mari cimitire de haine de pe planetă. Anual, aproximativ 59.000 de tone de îmbrăcăminte ajung în portul Iquique din Chile, venite din Europa, Asia și America de Nord. Mai mult de jumătate ajung în deșert pentru că firmele de import nu vor să își asume costurile managementului responsabil. Hainele iau foc uneori, intenționat sau din întâmplare, iar fumul toxic se răspândește spre Alto Hospicio, unul dintre cele mai sărace orașe din Chile, cu 143.000 de locuitori.
În Ghana, piața Kantamanto din Accra este cel mai mare târg de haine second-hand din lume. Acolo, 30.000 de oameni sortează și revând săptămânal 15 milioane de piese venite din Occident. Ce nu se poate vinde se aruncă, de aceea plajele orașului sunt pur și simplu acoperite pe alocuri cu mormane de haine, iar la 1 ianuarie 2025 un incendiu a distrus 60% din piață, lăsând peste 8.000 de vânzători fără loc de muncă.
România e și ea parte din această ecuație, chiar dacă la o scală ceva mai mică. În primele șapte luni din 2024, autoritățile române au descoperit la frontieră aproape 830 de tone de textile transportate ilegal, mascate drept haine second-hand, venite din țări UE sau din Marea Britanie unde costurile de depozitare și reciclare sunt mari. Ajung să fie abandonate în natură sau arse ilegal. Un studiu publicat în 2026 estimează că între 10 și 20 de milioane de tone de deșeuri textile sunt arse anual în aer liber în 137 de țări, cu fum toxic asociat bolilor respiratorii și cardiovasculare.
Fast fashion: mai mult, mai ieftin, mai repede, dar mai slab calitativ, mai poluant și mai ușor de uitat în dulap
Modelul care a generat toată această situație are un nume, fast fashion. Pe scurt, haine produse rapid, în cantități uriașe, la prețuri mici, cu o durată de viață intenționat scurtă. Branduri ca Zara sau H&M produc până la 52 de micro-sezoane pe an, iar Shein își propune să livreze modele noi în doar trei zile. Ceva astronomic.
Rezultatul este că pentru unii oameni hainele au devenit obiecte de unică folosință. Peste 2.000 de haine sunt aruncate la gunoi în fiecare secundă la nivel global, iar aproape 90% din fibrele textile provenite din haine este ori incinerată, ori trimisă la groapa de gunoi. În România se aruncă anual circa 160.000 de tone de deșeuri textile, din care doar 6–10% pot fi reciclate efectiv.
De ce aleg tot mai mulți români second-hand-ul
Vestea bună e că generațiile tinere sunt mult conștiente de aceste probleme. Există un vânt al schimbării, tocmai ca răspuns la creșterea fast-fashionului. Oamenii își doresc piese mai speciale, vintage, personale, iar tinerii nu se feresc să petreacă ore prin second-handuri, în „căutare de comori”.
Conform unui studiu realizat în iunie 2026 de Reveal Marketing Research pe un eșantion reprezentativ la nivel național, 62% dintre românii din mediul urban au cumpărat cel puțin un produs second-hand în ultimele 12 luni. La tinerii de 18 – 24 de ani, rata ajunge la 84%, ceea ce înseamnă că pentru Generația Z, cumpărăturile second-hand au ajuns un comportament normal.
Stigmatul social a dispărut aproape complet. Dacă acum câțiva ani să cumperi second-hand părea o alegere pe care prefereai s-o ții pentru tine, acum 3 din 10 cumpărători spun că sunt mândri de alegerea lor și o recomandă activ. Hainele și accesoriile conduc topul categoriilor cumpărate (71%), urmate de încălțăminte (32%) și electronice (23%).
Care este povestea hărții SH-urilor din București
Mădălina Năstase, o locuitoare din București pasionată de fenomenul second-hand, a creat în 2024 o hartă completă a magazinelor second-hand din oraș, inițial ca proiect personal, ca să aibă un motiv să iasă din casă într-o perioadă dificilă, și pe parcurs transformată într-o resursă utilă pentru oricine vrea să exploreze piața SH din București.
„În 2024 eram în plin burnout și nu știam încotro s-o iau ca să ies din întunericul din capul meu. Așa mi-a venit ideea să fac o hartă cu magazine second-hand. Aveam nevoie de un motiv să ies din casă și să fac ceva. La început a fost un proiect pentru mine, dar pe parcurs mi-am dat seama că poate fi util și pentru alți oameni care vor să descopere magazine noi.“, spune ea.
Din experiența sa prin magazine, a observat o schimbare de fond față de acum un deceniu: „În 2013, când am venit la facultate, nu era atât de mare hype în jurul magazinelor second-hand. Existau încă multe prejudecăți, iar în online nu prea se vorbea despre subiectul ăsta. Era și perioada de glorie a gecilor colorate de fâș, iar cine găsea magazine bune prefera să țină sursa pentru el. Acum mi se pare că s-a schimbat foarte mult percepția și că tot mai mulți oameni descoperă și apreciază second-hand-ul.”
Ea semnalează și o provocare reală a pieței de azi: „Ca minus, mi se pare că nu mai găsești atât de des piese de calitate. Acum sunt foarte multe haine de fast fashion (Shein, Trendyol), pe când înainte aveai șanse mai mari să dai peste piese vintage sau chiar de designer. Am fost plăcut surprinsă de multe magazine pe care le-am descoperit. În Rahova și Titan am găsit, la vremea respectivă, două magazine cu un vibe retro, mobilă veche și foarte multă marfă.”
Ce înseamnă upcycling și de ce contează
Dincolo de second-hand, mai există un concept care merită cunoscut: upcycling. Dacă second-hand-ul înseamnă să cumperi o haină care a mai fost purtată, upcycling-ul înseamnă să transformi ceva vechi în ceva nou. Spre exemplu, o cămașă devenită geantă, niște blugi transformați în pantaloni scurți, bucăți de stofă rămase de la croit refolosite în produse noi.
Atelierul de Pânză, o inițiativă locală, lucrează exact pe această logică: pornește premisa că în fiecare bucată de material s-a consumat deja apă, energie și materii prime, și să o arunci înseamnă să irosești tot ce a fost folosit la producerea ei. Astfel, ei refolosesc în atelier atât deșeuri textile propriu-zise, cât și materialele rămase nefolosite în procesul de producție: bucăți de stofă de la croit, capete de suluri, mostre.
Și totuși, ce să faci cu hainele pe care nu le mai porți
Dacă faci ordine în dulap și găsești haine pe care nu le-ai purtat de un an sau mai mult, ai mai multe opțiuni.
- Dacă sunt în stare bună și pot fi purtate, cea mai directă variantă e donația. Asociația SamuSocial (021.410.50.67) primește îmbrăcăminte și încălțăminte pentru adulți și copii. Centrul de economie circulară O Mână de Ajutor de pe Calea Plevnei nr. 98 acceptă haine, electrocasnice și cărți. Centrul Bebe București de pe Bd. Regina Elisabeta nr. 75 primește haine și jucării pentru copii. Alternativ, le poți vinde pe Vinted sau OLX în câteva minute.
- Dacă sunt uzate sau deteriorate și nu mai pot fi purtate, sunt containerele de colectare selectivă a textilelor, introduse obligatoriu în România din ianuarie 2025. Pe scurt, situația în București arată cam așa:
Sectorul 3 are deja peste 85 de containere amplasate în 81 de zone, cel mai extins sistem din oraș. Sectorul 5 are puncte de colectare în mai multe zone, printre care Splaiul Independenței lângă metroul Izvor și Calea Ferentari nr. 72. Sectorul 6 are 12 puncte de colectare, iar Urban SA oferă și ridicare la domiciliu contra unor saci preplătiți. Sectorul 4 are containere la intersecții principale, Sectorul 1 are containere albe în 15 parcuri din sector, inclusiv Kiseleff, Bazilescu, Regina Maria și Nicolae Iorga, dar acolo hainele sunt destinate donației, nu reciclării industriale. De asemenea, Kaufland București acceptă haine uzate în containerele de la intrarea magazinelor, indiferent de sector.
Cel mai simplu instrument pentru a găsi cel mai apropiat punct de colectare, indiferent de unde ești în București, e hartareciclarii.ro — filtrezi după „textile” și îți arată opțiunile din zona ta.
Un lucru pe care trebuie să-l ai în vedere: colectarea există, dar în România doar 6 – 8% din textilele colectate ajung efectiv să fie reciclate sau reutilizate, restul e incinerat sau depozitat. Sistemul e la început, nu avem încă o infrastructură suficientă, nici măcar satisfăcătoare. Dar să predai hainele la un container tot e mai bine decât să le arunci la gunoiul menajer, unde ajung să contamineze solul și apa.
Alegerea mică de astăzi
Nu trebuie să renunți la cumpărături ca să faci diferența, evident. Poartă mai mult ce ai deja prin dulapuri, reinventează-ți piese din garderobă, iar atunci când vrei ceva nou, uită-te la calitate și la material. E mai sustenabil să poți purta o haină mai mulți ani la rând, decât să se uzeze sau să te plictisești de ea după 3 purtări. Înainte să cumperi ceva nou, verifică mai întâi harta Mădălinei. Și dacă faci curățenie în dulap, nu arunca sub nicio formă hainele la gunoi, ai acum destule alternative, așa cum am văzut împreună în acest articol.
