„Alegeri mici. Impact mare.” este o serie de articole tip green education, susținută de BCR.
„Alegeri mici. Impact mare.” este o serie de articole tip green education, susținută de BCR.Undeva în apartamentul tău, cu destul de mare probabilitate, există un sertar. Sau un raft. Sau o cutie din debara. Și în ea, un telefon vechi, un cablu de la un încărcător pe care nu-l mai folosești, poate căști cu un fir rupt. Stau acolo neatinse. Poate de câteva luni. Sau de câțiva ani. Nu ești singur în asta.
Potrivit unui studiu realizat de Ipsos pentru Asociația Environ în martie 2026, 86% dintre români au acasă telefoane mobile vechi depozitate în sertare. Mai mult de jumătate dintre ei păstrează două sau trei dispozitive, iar 31% au patru sau mai multe. E atât de răspândit fenomenul încât specialiștii au și un termen pentru el: „sertarul invizibil”, practic o acumulare de echipamente scoase din uz care nu mai sunt folosite, dar nici reciclate.
Telefonul este mic. Impactul lui nu e
Un smartphone arată curat. E dreptunghic, neted, strălucitor și nu ocupă mult spațiu din casă. Nu miroase a nimic, nu lasă urme. Dar în spatele lui se află una dintre cele mai complexe și mai poluante industrii din lume.
Ca să existe acel ecran de pe care dai scroll pe TikTok sau citești știri, cineva a săpat în pământ după cobalt. Cel mai probabil, acel cineva provine din Republica Democrată Congo, unde condițiile de muncă ridică semne serioase de întrebare. Altcineva a extras litiu din zăcămintele de saramură din Anzii sud-americani, unde evaporarea artificială afectează ecosistemele fragile ale zonei. A folosit aur, cupru, nichel sau alte metale rare. Totul pentru un dispozitiv care cântărește 200 de grame și pe care îl vom schimba, în medie, o dată la patru ani. Însă câți dintre noi nu schimbă telefoanele chiar și mai des de atât.
Problema nu e că folosim tehnologie, evident. Însă, ar fi bine să folosim un dispozitiv cât mai mult timp, iar, după ce nu ne mai trebuie, să nu uităm de el pur și simplu. Resursele blocate în dispozitivele neutilizate din gospodăriile românești sunt, potrivit studiului Environ, estimate la o valoare de până la 1.500 de lei per gospodărie în 3 din 5 cazuri. La scară națională, vorbim de un munte de materiale valoroase și obținute extrem de greu, precum aur, cupru, aluminiu, litiu, care ajung să stea pur și simplu în sertare.
De ce nu le dăm drumul
Studiul ridică o întrebare la care, dacă ne uităm sincer, răspunsul e mai complicat decât pare: de ce nu reciclăm, dacă știm că ar trebui?
Trei motive revin cel mai des. Primul: convingerea că „poate le mai folosesc la ceva” (37% dintre respondenți). Al doilea: pur și simplu nu știm unde să le ducem (35%). Al treilea: așteptăm o campanie cu vouchere sau beneficii concrete (34%).
I-ai putea spune și lene. Însă este mai degrabă un mix de atașament emoțional față de obiecte, lipsă de informație și un sistem de reciclare care, recunoaștem sau nu, nu este prea popular în țara noastră. Dovadă că 92% dintre oameni spun că ar preda toate echipamentele din casă în 30 de zile dacă procesul ar fi la fel de simplu ca returnarea unui colet.
Un alt număr care spune multe: doar 30% dintre români au încredere că echipamentele predate chiar ajung să fie reciclate corect, și nu la groapa de gunoi. Asta înseamnă că vorbim și de o problemă de încredere în sistem, în autoritățile care ar trebui să se asigure că reciclarea chiar se întâmplă și nu este doar o poveste.
Fast tech: cumpărăm mai mult, folosim mai puțin
Pe lângă sertarul invizibil, studiul mai surprinde un trend pe care mulți îl simt, dar puțini îl pun în cuvinte: 4 din 10 români au cumpărat cel puțin un dispozitiv electronic sub influența reclamelor sau recomandărilor de pe social media, iar 6 din 10 recunosc că regretă ulterior achiziția unui echipament pe care îl folosesc foarte rar.
E portretul destul de fidel al „fast tech”-ului, echivalentul electronic al fast fashion-ului. Ambele au în spate aceeași logică, un „produs” produs repede, cumpărat ușor și uitat sau abandonat la fel de ușor. 83% dintre respondenți cred că electronicele moderne sunt mai puțin durabile decât cele din trecut, ceea ce alimentează și mai mult ideea că ciclul de înlocuire trebuie să fie mai rapid.
Și totuși, repararea, soluția aparent logică, a devenit aproape complet ignorată. Doar 1 din 5 români a reparat ultimul dispozitiv defect. Motivul principal este costul reparației, care e perceput ca fiind prea mare față de prețul unui produs nou. Paradoxal, 7 din 10 oameni spun că ar repara dacă prețul reparației ar fi în jur de 20% din valoarea unui produs nou.
Ce se întâmplă, de fapt, dacă arunci un telefon la gunoi
Și acum să ne uităm și la altă problemă. Să zicem că nu le ții în sertar, ci vrei să arunci electronicele la gunoi. Ei bine, este foarte important să știi că, de exemplu, un telefon aruncat la pubelă poate fi consider chiar o problemă de sănătate publică.
Electronicele conțin metale grele, așa cum am amintit mai devreme, plumb, mercur, cadmiu, nichel și substanțe chimice care, odată ajunse la groapa de gunoi, nu stau frumos acolo. Sub acțiunea umidității și a ploii, componentele se corodează și se oxidează, iar substanțele se scurg în sol. De acolo intră în pânza freatică. De acolo, în apă. Și de acolo, inevitabil, înapoi spre noi, prin apa pe care o bem, prin alimentele care cresc pe solul afectat, prin lanțul alimentar în general.
Mai e ceva. Unele componente electronice, în special bateriile, pot provoca și incendii în depozitele de deșeuri menajere, pentru că reacționează la căldură sau la presiune. Este practic principalul motiv pentru care legislația europeană interzice explicit aruncarea DEEE-urilor în gunoiul obișnuit.
Ce poți face concret, dacă ești în București
Dacă ai ajuns până aici și te-ai uitat deja spre sertarul respectiv, iată câteva opțiuni reale:
Dacă dispozitivul mai funcționează, donarea e varianta cu cel mai mare impact imediat. Asociația SamuSocial București acceptă telefoane funcționale pentru persoane vulnerabile. ONG-ul Ateliere Fără Frontiere recondiționează echipamente IT și le donează școlilor sau instituțiilor care au nevoie de ele. Înainte de orice, șterge datele personale de pe dispozitiv.
Cu siguranță ai și varianta de a vinde telefonul, fie direct, printr-o platformă precum OLX. Sau, de ce nu, poți opta pentru un serviciu precum Flip, care se ocupă și de verificarea și, eventual, recondiționarea telefonului.
În schimb, dacă dispozitivul e defect sau complet scos din uz există mai multe rute:
- Environ și Ecotic au rețele naționale de puncte de colectare, inclusiv în magazine partenere din București. Pe hartareciclarii.ro poți găsi cel mai apropiat punct.
- RoRec oferă un TelVerde (0800.444.800) prin care poți programa ridicarea gratuită de acasă, util mai ales pentru aparate electrocasnice mai mari.
- Multe magazine de electronice sunt obligate prin lege să preia vechiul dispozitiv atunci când cumperi unul nou de același tip. Poți cere asta la orice achiziție nouă.
- De asemenea, ai întotdeauna și varianta oferită de stat, anume pubelele speciale pentru DEEE-uri amenajate de către primăriile de sector. Aici, tot hartareciclarii.ro e probabil cel mai bun site unde poți găsi exact locațiile.
Sectoarele Bucureștiului au și opțiuni pentru electrocasnicele mai mari. Pe scurt:
- Sectorul 1: colectare gratuită în fiecare a doua duminică din lună, cu programare în avans la 021/9460 sau secretariatsalubritate@romprest.eu (cel puțin 3 zile înainte).
- Sectorul 2: ridicare în fiecare sâmbătă, cu programare la 021-9654 cu cel puțin 24 de ore înainte. Deșeurile trebuie să fie la adresă până la ora 9:00.
- Sectorul 3: o dată pe lună per adresă, cu programare la numărul 0720.777.511. Ridicarea se face în maximum 72 de ore de la confirmare.
- Sectorul 4: gratuit în ultima sâmbătă a lunii, cu programare la 0219640 cu cel puțin 48 de ore înainte.
- Sectorul 5: în ultima sâmbătă a lunii, cu programare la 031.9450.
- Sectorul 6: electronicele și electrocasnicele mici se duc direct în punctele de colectare non-stop amplasate în sector (printre altele la Piața Crângași, bd. Timișoara 35, Drumul Taberei intersecție cu Târgu Neamț). Pentru aparate voluminoase, ridicare gratuită la 0214319117 în maximum 24 de ore.
