Au trecut 49 de ani de la seismul din 4 martie 1977. Aproape cinci decenii de la o tragedie care a schimbat definitiv fața Bucureștiului și a lăsat urme adânci în memoria colectivă. În mai puțin de un minut, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter, produs în zona Vrancea, a pus la pământ 32 de clădiri, alte câteva mii au fost grav avariate, 1.424 de oameni și-au pierdut viața, iar aproximativ 7.600 au fost răniți.
Astăzi, Capitala nu pare nici pe departe mai pregătită pentru un seism decât acum jumătate de secol.
Doar 13% dintre bucureșteni se simt pregătiți pentru primele 72 de ore
Peste 70% dintre locuitorii din București și împrejurimi cred că un seism major, de peste 7 grade, s-ar putea produce în orice moment în următorul deceniu. Cu toate acestea, doar puțin peste 13% spun că sunt pregătiți a se descurca în primele 72 de ore după un dezastru.
Datele provin dintr-un sondaj online realizat în februarie 2025, la inițiativa Fundația Comunitară București, pe un eșantion de peste 400 de respondenți din București și zona metropolitană.
După teama de momentul propriu-zis al cutremurului (63,5%) și de prăbușirea clădirii în care se află (48,2%), aproape 40% dintre respondenți se tem că autoritățile nu vor putea ajunge rapid la toți cei afectați.
Și poate cel mai îngrijorător:
- deși 8 din 10 respondenți conștientizează că, în primele ore după dezastru, trebuie să se bazeze în primul rând pe ei înșiși, doar aproape 8% au un plan de acțiune pentru ei și familie;
- 8 din 10 se consideră prea puțin sau deloc pregătiți să trăiască fără utilități;
- 47% cred că nu ar putea rezista mai mult de câteva zile fără sprijin extern dacă locuința ar fi grav afectată;
- 14% dintre respondenți spun că s-au informat sau au participat la un curs de pregătire pentru cutremur, tot 14% spun că au pregătit și un rucsac de urgență pentru primele 72 de ore.
În acest context, presiunea pe intervenția autorităților ar deveni critică imediat după un seism major.
„Frica nu ține loc de plan”
Ca răspuns la acest nivel scăzut de pregătire, Fundația Comunitară București a lansat, prin programul Bucureștiul Pregătit, „Planul de supraviețuire pentru primele 72 de ore”, un ghid practic realizat împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență.
„Frica nu ține loc de plan, iar realitatea este că, la 49 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 care a devastat Capitala, suntem în continuare nepregătiți. Primele ore după un seism nu sunt despre panică, ci despre decizii simple, luate din timp. În lipsa unui plan, reacția este însă instinctivă și, de multe ori, greșită. Lansăm un ghid concret de supraviețuire în primele 72 de ore tocmai pentru a acoperi golurile și a reduce vulnerabilitatea. Fiecare persoană, fiecare familie și fiecare bloc trebuie să știe concret ce are de făcut”, a explicat Alina Kasprovschi, director executiv al fundației.
Ghidul este disponibil gratuit online și structurează clar acțiunile pe intervale critice:
- 0–6 ore: adăpostire corectă, evaluarea riscurilor, oprirea utilităților, evacuare sigură, reunirea familiei;
- 6–24 de ore: organizarea resurselor, identificarea unui adăpost temporar, informare exclusiv din surse oficiale;
- 24–72 de ore: coordonare la nivel de bloc sau cartier, distribuirea resurselor, pregătirea pentru eventuală relocare.
Planul include și liste concrete pentru rucsacul de urgență, organizarea la nivel de bloc, identificarea persoanelor vulnerabile și prevenirea răspândirii informațiilor false.
411 clădiri în clasa I de risc seismic. Doar 37 consolidate în 30 de ani
În paralel cu problema pregătirii individuale, rămâne vulnerabilitatea structurală a orașului.
La aproape cinci decenii de la tragedie, 411 clădiri din București sunt încadrate în clasa I de risc seismic, dintr-un total de aproximativ 2.500 pentru care există date publice. Iar în ultimii 30 de ani au fost consolidate doar 37 de imobile.
Din 2016, Primăria Capitalei are o instituție dedicată – Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) – care are în lucru 14 clădiri, iar alte 7–10 șantiere ar putea fi deschise anul acesta, spun reprezentanții administrației locale.
Nu este însă suficient:
„Este nesemnificativ, abia 1% din nevoia pe care oraşul nostru o are. În ritmul acesta, dacă am reuşit în 30 de ani să avem 1%, încă 30 de ani poate avem 2%. În primul rând pentru că nu ajung banii. Nu vorbesc despre capacitatea administrativă, nu vorbesc despre faptul că durează doi ani minimum ca să îţi iei toate avizele…”, a recunoscut edilul Ciprian Ciucu aseară, în cadrul unei emisiuni la tv.
Ce soluții promite edilul Ciprian Ciucu
Potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a Primăriei Generale, edilul Ciucu susține două direcții principale: accelerarea lucrărilor de consolidare și atragerea capitalului privat prin proiecte de regenerare urbană.
„Înseamnă că prin amenajări făcute cu cap poţi creşte valoarea unei zone, iar clădirile pot fi reintroduse în circuitul economic, turistic. Dacă ne gândim doar la Brezoianu, care pentru mine este o prioritate. Acolo ai clădiri cu risc seismic. Dar crescând valoarea zonei, poţi să atragi investitori privaţi. Pentru că banii publici efectiv nu ne ajung.
Am de gând să mă ocup de acest subiect în următoarele luni, să vedem cum poate arăta un astfel de mecanism. Pentru că dacă noi o să ne bazăm doar pe banii publici, la masivitatea problemei pe care o avem în Bucureşti, ne furăm singuri căciula”, a mai spus primarul.
De altfel, edilul a scris pe pagina lui de Facebook faptul că urmează să prioritizeze 10 zone pentru astfel de intervenții de regenerare urbană, însă totul depinde de bugetul pe care îl va avea Primăria Capitalei.
„Pregătim din timp proiectele de regenerare urbană a Centrului Bucureștiului. Am discutat cu un grup de arhitecți și urbaniști din PMB, dar și profesioniști independenți, despre aproximativ 40 de zone, din care să prioritizăm 10 pentru proiecte de regenerare urbană în Centrul Bucureștiului.
Mă interesează cu precădere Bulevardul Magheru, Calea Victoriei în zona extinsă a Palatului, Piața Amzei, Piața Lahovari, zona Brezoianu, culoarul Dâmboviței, împărțit în patru tronsoane. Nu am finalizat analiza, prioritizarea este în desfășurare.
Am evaluat ce se poate face mai rapid pe reparații, care zone necestă reconfigurări, adică PUZ-uri de regenearare urbană (ex. Calea Victoriei/Palatul Regal). Primele vor fi implementante începand din acest an, următoarele necesită pasi tehnici și birocratici suplimentari (documentații de urbanism, achiziții de proiectare și lucrări etc.) și vor dura mai mult.
Principiile pe care îmi bazez viziunea pentru zona centrală sunt pietonalizarea, mai mult spațiu verde de calitate, aer mai curat și eșapament mai puțin. Pe fiecare proiect vor fi dezbateri publice temeince.”, a scris Ciprian Ciucu pe pagina lui de Facebook.
