Semne cu „Atenție, cade tencuiala!”, ornamente desprinse sau balcoane care se clatină la propriu sunt imagini obișnuite pentru oricine a mers vreodată pe jos prin centrul Bucureștiului. E un pericol prezent aproape pe fiecare stradă, iar riscul e cu atât mai mare cu cât Capitala noastră unor eventuale cutremure. Dacă la capitolul consolidări, autoritățile sunt mai degrabă restante, la capitolul fațade există de astăzi un cadru legal care ar trebui să forțeze lucrurile să se miște. Cel puțin teoretic.
Consiliul General al Municipiului București a votat marți un nou regulament de intervenție pentru fațadele degradate din zonele protejate ale capitalei. Documentul stabilește cine face ce, în ce ordine, cu ce bani și ce se întâmplă dacă proprietarii refuză să coopereze. E o versiune actualizată și mai detaliată față de regulamentul din 2018, care, conform raportului de specialitate al primăriei, nu mai răspundea nevoilor operaționale actuale.
Cum funcționează noul regulament
Primul pas e un inventar. Primăria, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), va cartografia clădirile cu fațade degradate din Zonele Construite Protejate și va stabili Zonele de Acțiune Prioritară, adică zonele unde intervențiile încep primele.
Proprietarii clădirilor identificate primesc o notificare formală. Din acel moment, au 60 de zile să răspundă și 12 luni să finalizeze lucrările. Termenul poate fi prelungit cu maximum 6 luni, dar numai cu acordul scris al primarului general.
AMCCRS oferă asistență la întocmirea documentațiilor și la obținerea autorizațiilor, astfel proprietarii nu trebuie să navigheze singuri prin birocrație, dacă doresc ajutor. Pot chiar să dea un mandat prin care AMCCRS contractează și gestionează toată documentația tehnică în numele lor.
Cine plătește și cât
Regulamentul prevede mai multe scenarii, în funcție de situația financiară a proprietarului.
Varianta standard: Primăria Municipiului București acoperă 70% din costul lucrărilor sub formă de grant nerambursabil, iar proprietarii contribuie cu 30%. Suma proprie trebuie să fie disponibilă înainte de începerea lucrărilor.
Dacă proprietarul vrea să facă lucrările pe cont propriu, fără cofinanțare, beneficiază totuși de facilitățile administrative prevăzute de lege, adică avize rapide și scutiri de taxe, inclusiv scutire de la plata impozitului pe clădire timp de doi ani după finalizarea lucrărilor.
Dacă proprietarul are venituri reduse și nu poate asigura suma care îi revine pe durata execuției, Primăria poate prelua temporar cheltuielile, pe baza unei anchete sociale. Suma se recuperează ulterior prin taxă eșalonată pe maximum 5 ani.
O mențiune importantă din regulament: clădirile cu risc seismic clasa I nu intră în acest program. Ele trebuie mai întâi consolidate structural, conform legislației în vigoare, și pot fi incluse în programele de consolidare derulate separat prin AMCCRS.
Reguli speciale pentru zonele istorice
În zonele protejate, intervențiile pe fațade vin cu cerințe stricte privind materialele și metodele de lucru. Concret, regulamentul interzice eliminarea decorațiunilor specifice (ancadramente, cornișe, brâuri, colonete). Interzice și termoizolarea fațadelor cu tehnologii care afectează expresia arhitecturală a clădirii. Dacă anumite elemente decorative s-au pierdut în timp, se refac după modele fidele originalului. Plasticul, polistirenul sau placajele ceramice de soclu sunt explicit interzise.
Tot interzisă este și publicitatea agresivă pe fațade, precum mesh-urile, autocolantele pe vitrine, firmele amplasate haotic.
Ce riscă proprietarii care refuză
Dacă un proprietar nu răspunde la notificare în termenul de 60 de zile, nu contractează proiectarea și execuția lucrărilor sau nu respectă termenele impuse, Primăria poate prelua executarea lucrărilor în numele și pe cheltuiala lui. Costurile integrale se recuperează ulterior de la proprietar, fără niciun grant sau facilitate fiscală.
Pe lângă asta, amenzile sunt între 5.000 și 8.000 de lei pentru necontractarea lucrărilor, și între 2.000 și 5.000 de lei pentru nefinalizarea recepției. Iar impozitul pe imobil poate fi majorat cu până la 500% pentru clădirile din zonele protejate care rămân neîngrijite.
Noul regulament înlocuiește unul din 2018 care, conform raportului de specialitate al primăriei, nu mai funcționa eficient în practică. Cadrul vechi lăsa loc prea multă interpretare, nu standardiza documentele și nu oferea instrumente clare de recuperare a costurilor.
Acum există un flux instituțional definit, cu formulare standard, termene clare și un mecanism prin care primăria poate acționa direct dacă proprietarul nu o face. Rămâne de văzut cât de rapid va fi implementat inventarul inițial și câte zone de acțiune prioritară vor fi stabilite în primul an. De altfel, rămâne de văzut și „forța” de implementare pe care o va avea administrația locală, element esențial care decide dacă regulamentul va schimba ceva vizibil pe străzile Bucureștiului sau va rămâne doar un document bine intenționat.
Regulamentul integral, cu toate anexele, poate fi consultat pe site-ul Primăriei Municipiului București (click aici).
