2023 a fost cel mai cald an din istorie pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 °C și o abatere termică de 2,3 °C față de media normală a perioadei 1981-2010, se arată într-un comunicat recent al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Potrivit sursei citate, ziua de sâmbătă, 21 octombrie 2023, a fost deosebit de călduroasă, înregistrându-se recorduri de temperatură la 129 de stații din țara noastră, fapt fără precedent în istoria recentă a măsurătorilor meteorologice.
Totodată, anul trecut a fost marcat și cel mai călduros Crăciun. La stația meteo din Calafat s-au înregistrat aproape 21 °C, stabilindu-se astfel un record de temperatură pentru ultimii șase ani. Această situație a fost generată de o masă de aer tropical care a pătruns din sudul continentului în țara noastră, determinând temperaturi neobișnuit de ridicate pentru luna decembrie.
Temperaturi record înregistrate și la nivel european
“Potrivit serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, și la nivel european 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință avertizează că încălzirea globală, perioadele de secetă severă, vor continua în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creștere”, informează comunicatul menționat anterior.
După cum explică ministerul, tendința actuală a încălzirii globale este rezultatul activităților antropice (“probabilitate de peste 95%”) și se desfășoară cu o rată fără precedent. Fenomenul este strâns legat de efectul de seră, în care gazele precum dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) și oxidul de azot (N2O) rețin o parte a energiei solare în atmosferă, contribuind la creșterea temperaturii. Aceste gaze, rezultate în principal din arderea combustibililor fosili, depășesc semnificativ nivelurile preindustriale.
“România sprijină efortul Uniunii Europene (UE) de a combate atât cauzele, cât şi efectele încălzirii globale, conștientă fiind că atingerea ţintelor nu se poate realiza individual, deoarece modalităţile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon şi emisiile de gaze cu efect de seră, presupun un efort comun, concertat, statele având obligaţia de a respecta angajamentele pe care părţile şi le-au asumat prin Acordul de la Paris şi prin Pactul Climatic de la Glasgow, adoptat în 2021”, a transmis ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, așa cum se observă în comunicatul de presă al instituției.
“Astfel, România susţine determinarea Uniunii Europene de a căuta soluţii eficiente pentru a răspunde nevoilor diverse ale ţărilor vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice şi este solidară cu acestea și şi-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050”, a mai declarat demnitarul.
