Schimbarea mentalității este foarte importantă pentru gestionarea spațiului public și a celui privat, este de părere Florentina Nanu, coordonator Urban Landscapes România, o inițiativă public-privată de activitatea căreia se leagă promovarea principiilor orașului verde. ”De regulă, înverzirea este lăsată la final în mai toate proiectele, fie că sunt ele publice sau private, când prioritizarea spațiului construit sau bugetul rămas disponibil devin determinante în decizie”, subliniază Florentina Nanu, în cadrul unui interviu acordat publicației GreenCommunity.
În opinia sa, calitatea materialului săditor folosit este și ea esențială în derulare proiectelor. ”Trebuie să înțelegem că plantele cresc în pepiniere. Pentru impactul dorit și sustenabilitate este bine să folosim calibre mari, plante perene cu rezistențe adaptate climatului în care sunt plantate. Spre exemplu, este o mare diferență să alegi pentru a planta în spațiile urbane arbori de 3-4 ani crescuți și îngrjiți în pepiniere autorizate versus să plantezi niște bețe provenite din surse îndoielnice care fie nu se prind, fie cresc în 20 de ani. Alegerile în care singurul criteriu este prețul și abordările heirupiste aduc rezultate pe măsură și nu sprijină obiectivele pe termen lung în dezvoltarea urbană”, avertizează coordonatorul Urban Landscapes România.
Oradea, Cluj, Sibiu, Iași și Sectoarele 6, 3 și 2 ale Bucureștiului, exemple de bună practică
Cum se raportează orașele din România la tranziția verde, care sunt pașii concreți în această direcție și ce exemple de bună practică prin proiectele derulate de administrațiile locale ați observat? Ce orașe pot fi catalogate campioni în practici sustenabile?
Autoritățile locale din România încep să înțeleagă rolul spațiului urban verde în tranziția spre orașe inteligente și creșterea calității vieții locuitorilor lor. Exemplele de bună practică se înmulțesc și ele se concentrează pe amenjări durabile, reconversia spațiilor urbane abandonate sau integrarea amenajărilor peisagistice inteligente în proiecte de infrastructură. Din experiența noastră directă de colaborare putem menționa orașe precum Oradea, Cluj, Sibiu, Iași alături de Sectoarele 6, 3, 2 ale Bucureștiului.
Ce poate fi modificat în planificarea unui oraș pentru a deveni un spațiu mai prietenos cu mediul înconjurător și îndreptat spre nevoile oamenilor și ce schimbări au fost sau urmează a fi asumate de administrațiile locale din țara noastră? Care sunt cele mai la îndemână măsuri ce pot fi implementate pentru sustenabilitatea unui oraș?
Cred că este nevoie câteva elemente care fac diferența, respectiv:
• Deschiderea către inovare și abordări integrate care să ia în considerare creșterea rezilienței la schimbările climatice în mediul urban.
Se lucrează la elaborarea unui nou standard pentru ocupația de grădinar urban
• Calificarea resursei umane folosite în proiectele de înverzire urbană, instruirea adecvată a acesteia. În acest din urmă caz, am observat, tot în proiectele pe care le-am derulat, că la nivelul administrațiilor locale, există flexibilitate, există deschidere.
o Dacă educația academică face eforturi pentru a ține pasul cu dezvoltările internaționale pregătirea vocațională are încă pași importanți de făcut mai ales în ceea ce privește dezvoltarea abilităților practice.
o Este important să calificăm forța de muncă în meserii specifice incluzând în curriculă obiective de studiu care sa reflecte realitatea în care actualii elevii vor activa ca profesioniști.
o Am văzut în primării echipe de gestionare a spațiului verde bine pregătite și entuziaste, cu specialiști tineri foarte buni. Ele trebuie însă întărite continuu cu expertiză și inspirație și susținute cu echipe de implementare profesioniste.
o Se lucrează la elaborarea unui nou standard pentru ocupația de grădinar urban care nu era parte din COR. El va fi însoțit de un standard de pregătire profesională care va fi folosit începând cu 2023 de liceele și școlile profesionale din România pentru formarea viitorilor specialiști.
o Deschiderea spre exemple de bună practică, schimburile de experiență, învățarea continuă sunt elemente care pot susține o nouă paradigmă în domeniu și în România.
Înverzirea este lăsată la final în mai toate proiectele
• Schimbarea mentalității este foarte importantă atât pentru gestionarea spațiului public cât și a celui privat. De regulă înverzirea este lăsată la final în mai toate proiectele, fie că sunt ele publice sau private, când prioritizarea spațiului construit sau bugetul rămas disponibil devin determinante în decizie.
Arbori de 3-4 ani crescuți și îngrjiți în pepiniere autorizate vs bețe provenite din surse îndoielnice
• Calitatea materialului săditor folosit este și ea esențială. Trebuie să înțelegem că plantele cresc în pepiniere. Pentru impactul dorit și sustenabilitate este bine să folosim calibre mari, plante perene cu rezistențe adaptate climatului în care sunt plantate. Spre exemplu, este o mare diferență să alegi pentru a planta în spațiile urbane arbori de 3-4 ani crescuți și îngrjiți în pepiniere autorizate versus să plantezi niște bețe provenite din surse îndoielnice care fie nu se prind, fie cresc în 20 de ani. Alegerile în care singurul criteriu este prețul și abordările heirupiste aduc rezultate pe măsură și nu sprijină obiectivele pe termen lung în dezvoltarea urbană.
Ce decizii sunt necesare pentru a încuraja mobilitatea sustenabilă într-un oraș și cum este abordată această temă la nivelul marilor municipii raportându-ne la experiența orașelor olandeze?
Bineînțeles că într-un oraș în care ai sute de mii de mașini care sunt poate principala sursă de poluare urbană soluțiile de înverzire aplicabile sunt mai complexe și trebuie derulate în concordanță cu măsurile de reducere a poluării, de încurajare a deplasării populației cu mijloace de transport ecologice, dar și de inovare în mai multe domenii.
Olandezii nu sunt doar inovatori, ci gândesc în perspectivă în fiecare proiect pe care îl dezvoltă
Spre exemplu, am avut în cadrul Urban Landscapes România misiuni de schimb de experiență în cadrul cărora vizitând diverse proiecte din Țările de Jos, am descoperit cum reușesc olandezii nu doar să fie inovatori, dar și cum gândesc în perspectivă în fiecare proiect pe care îl dezvoltă. Am văzut cum se poate amenaja un complex de locuințe în care apa menajeră este tratată verde, cu o combinație de plante care filtrează particulele nocive din apa reziduală.
Am descoperit cum a fost refăcută și transformată o parcare dintr-o zonă părăsită, industrială, care era o mare problemă pentru oraș, într-o oază verde pentru comunitate, în care totul a fost gândit de la bun început să funcționeze ca un ansamblu. S-au folosit sisteme inovatoare colectare a apelor pluviale care sunt direcționate către întreținerea vegetației, au fost încorporate în amenajări prize pentru mașini electrice pentru a încuraja deplasarea cu mijloace de transport eco, au fost prevăzute diverse elemente care sprijină activitățile de tipul târgurilor urbane, concertelor și diverselor happeninguri urbane iar între timp, toate clădirile abandonate au renăscut complet devenind restaurante, spații de birouri (https://www.viclandscapes.nl/en/klingelbeek/?p=55&n=46&).
Experiența orașului Harderwijk. De la negru și tern la verde și vesel
În Harderwijk erau multe probleme legate de poluarea istorică. Administrația locală s-a angajat ca orașul să devină din negru și tern, un oraș verde și vesel. Unul dintre proiectele majore a fost amenjarea unui spațiu park & explore, cu trasee verzi pietonale, o plajă și chiar un mecanism de maree acționat de ploaie oferind o mare varietate de vegetație (chiar pomi fructiferi, alături de stejari și pini). A fost creat astfel un gard viu de-a lungul autostrăzii cu valoare ecologică și estetică, dar și un reductor natural de sunet, un filtru de aer și o nouă șansă pentru refacerea biodiversității.
Amenajarea spațiului de acces în Primăria orașului folosind o mare varietate de plante perene cu înflorire pe tot parcursul anului a determinat inclusiv o schimbare a modului în care autoritatea publică interacționează cu locuitorii. Considerarea râului în abordarea spațiului verde urban cu zone amenajate de-a lungul malurilor, plaje și spații pentru interacțiune socială poate fi de asemenea un exemplu cu valoare inspirațională.
Românii nu iau în considerare valoarea râurilor alături de care conviețuiesc
De multe ori, locuitorii marilor orașe ale României nu iau în considerare valoarea râurilor alături de care conviețuiesc. În Bucureşti, spre exemplu, dar nu doar aici, tratarea spaţiul verde trebuie să ia în considerare multitudinea de provocări pe care să le transforme în oportunități.
Experții noștri au făcut parte din juriul unor concursuri de soluții care au vizat amenajarea Dâmboviței, am fost alături de profesorii și studenții de la horticultură la prezentarea unor soluții foarte creative elaborate ca proiecte de an.
Există numeroase posibilități care au devenit vizibile și pentru autoritățile noastre cum ar fi spaţiile dintre blocuri, gări, stațiile de transport în comun etc. Acestea pot oferi alternative suplimentare de creștere a spațiilor verzi funcționale alături de conceptul clasic de parc.
Trebuie să fim deschiși către nou, către a prelua modele și a ne inspira din experiențele altor țări
De ce este necesar să abordăm tema sustenabilității în arhitectura și urbanismul unui oraș și cum se raportează orașele din România la această necesitate? Care sunt principalele principii promovate de specialiștii olandezi în arhitectură, urbanism și peisagistică?
Vedem zilnic cum arată orașele mari ale României pentru că trăim aici, dar atunci când vizităm alte capitale sau orașe mari europene rămânem mereu surprinși de cât de curate sunt unele (nu toate), de câte spații verzi au, de cum întrețin spațiile din fața locuințelor, de cum sunt amenajate spațiile dintre clădiri sau de pe lângă marile bulevarde, autostrăzi sau spațiile de lângă școli.
Nu e necesar să inventăm noi roata, ci să fim deschiși către nou, către a prelua modele și a ne inspira din experiențele altor țări și mai întâi de toate trebuie să fim conștienți de faptul că trebuie să gândim pe termen lung, să includem în fiecare proiect pe care dorim să îl dezvoltăm elemente de energie verde, de mobilitate urbană ecologică, de înverzire a orașelor. Sustenabilitatea nu este doar o teorie, ci un mod de a trăi pentru noi și generațiile care vin după noi.
Este necesară refacerea arhitecturală a multor cartiere din orașele României
Care este viziunea dumneavoastră în ceea ce privește regenerarea urbană a unui oraș și ce soluții practice există pentru a contracara efectele schimbărilor climatice?
După cum am mai spus, regenerarea urbană trebuie să fie tratată complex și complet. Este necesară refacerea arhitecturală a multor cartiere din orașele României dar, în afara înfrumusețării și renovării clădirilor, utilizarea unor soluții de construire care să ofere clădirilor independență energetică, trebuie ca responsabilii de proiect să aibă disponibilitate și către dezvoltarea unei zone verzi sustenabile pe termen lung în cartierul respectiv.
Este importantă utilizarea unor soluții inovatoare prin care să consumăm cât mai puțin și să lăsăm natura să se dezvolte cu intervenție minimă. De asemenea, trebuie să conectăm cartierele folosind soluții de mobilitate urbană ecologică (de la banalele piste de biciclete până la utilizarea unor mijloace de transport în comun electrice sau dezvoltarea infrastructurii de încărcare rapidă care să susțină un parc auto electric ce a luat avânt în România în ultimii ani). Doar astfel putem să ne dezvoltăm cu adevărat sustenabil și nu doar să ne lăudăm cu proiecte sustenabile.
Activitatea Urban Landscapes România se leagă de promovarea principiilor orașului verde
Ce este inițiativa public-privată Urban Landscapes România, ce impact au avut proiectele derulate până în prezent și care sunt planurile de viitor pentru dezideratul de înverzire a orașelor din România?
Ne întoarcem puțin în timp pentru a crea contextul acestei discuții. ULR (Urban Landscapes România) este o inițiativă public-privată dezvoltată de către guvernul olandez împreună cu un grup de companii private olandeze care a avut ca obiectiv, încă de la înființare, să deruleze activități și proiecte în România în câteva direcții bine stabilite și anume colaborarea cu mediul de afaceri din domeniul peisgistic și arhitectură urbană, dialogul cu parteneri instituționali pentru promovarea principiilor orașului verde așa cum este el definit la nivel european și colaborarea cu mediul educațional și împărtășirea cunoștințelor de activare a spațiului uban folosind soluții integrate, sustenabile.
Având aceste obiective și construind pe colaborarea care există încă din 2015 am reușit să începem în forță anul 2019. Ne-am propus să derulăm proiecte reale, cu studii de caz aplicate, chiar dacă la scară mai mică, astfel încât să vadă cei cărora ne adresam că se poate și în România să ai orașe verzi, să ai un sistem funcțional de urbanism, o educație modernă, adaptată la cerințele prezente și viitoare ale planetei.
Am descoperit că, în România, nu exista un dialog structurat între peisagistică și urbanism
Am colaborat în acești ani cu diverse instituții – de la asociații profesionale, la universități și administrații publice locale. Am încercat nu doar să îi implicăm individual în activitățile noastre, dar și să creem conexiuni între acestea în proiecte-pilot care să deschidă potențiale căi de colaborare viitoare.
Nu pot să spun că la momentul demarării inițiativei noastre totul era foarte bine structurat iar fluxurile de colaborare erau fără cusur. La acel moment am descoperit că deși erau profesioniști conectați la ambele domenii, nu exista un dialog structurat între peisagistică și urbanism, la nivel teoretic existau unele cunoștințe dar ele nu se aplicau în parteneriat între instituții educaționale.
Astfel, am început să ne implicăm pe multiple planuri. Am creat în campusul universitar de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice și Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV), un lot demonstrativ cu diferite specii de plante pentru a le testa capacitatea de adaptare în condiții de stres urban. Provocarea a fost imensă pentru că au fost plantați arbori, arbuști, perene și bulbi acolo, pe le-am lăsat sub observația și îngrijirea profesorilor și studenților facultății de horticultură. Plantele nu doar că au supraviețuit dar s-au și dezvoltat, demonstrând astfel că succesul în înverzirea urbană nu înseamnă neapărat investiții mari în infrastructură ci, mai degrabă, identificarea mixului potrivit pentru condițiile existente.
La Universitatea de Arhitectură Ion Mincu (UAUIM) am început cu provocarea unui concurs pentru înverzirea terasei universității, competiție la care juriul a fost format din experți olandezi iar câștigătorii au beneficiat de îndrumare pentru pașii următori în carieră. Am continuat cu realizarea unor proiecte pilot de reactivare a spațiului de la intrarea în universitate situat în centrul Bucureștiului pe strada Academiei ce a inclus și realizarea unui perete verde.
Experiența de lucru cu elemente din natură lipsește masiv din sistemul educațional din România
Am sprijinit, de asemenea, preocupările UAUIM referitoare la grădini terapeutice facilitând accesul la noi concepte și abordări pe care le testăm într-un proiect pilot aflat în curs de implementare la unul dintre spitalele din București.Toate aceste acțiuni practice realizate în parteneriat de specialiști din ambele țări au contribuit direct și la demersurile de inovare a proceselor educaționale asumate de UAUIM pentru creșterea competențelor pentru înverzirea sustenabilă a orașelor.
Cu sprijinul partenerilor privați din ULR am susținut stagii de practică de lungă durată în Olanda. Acestea au facilitat participarea la activități practice în pepiniere cu profile diferite și experiențe directe în proiectarea și implementarea unor amenajări peisagistice. Am observat că, de fapt, exact experiența de lucru cu elemente din natură lipsește masiv din sistemul educațional din țara noastră, deși dorința de schimbare există.
Cea mai recentă experiență, campania Copiii Iubesc Natura prin care au fost plantați 7.500 de bulbi în 15 grădini școlare, a fost o altă ocazie să explorăm modul în care și învățământul primar alături de cel liceal se pot implica în domeniu. Rezultatele obținute cu implicarea entuziastă a cadrelor didactice au fost extraordinare! Sperăm ca acest proiect să se transforme într-unul de sine stătător pe termen lung, să devină un fel de sărbătoare națională de înverzire a școlilor.
Pe viitor ne dorim ca toate acțiunile inițiate să continue, să păstram deschis dialogul cu partenerii noștri din mediul privat, public și educațional sprijinind, ca și până acum, prioritizarea spațiului verde urban indiferent că este vorba de un proiect public sau de unul privat.
