Despre
Newsletter
Newsletter
Sunt de acord să primesc cele mai importante informații cuprinse în Newsletter-ul GreenCommunity.

Ce soluții propun studiile de mediu pentru protejarea naturii în zona Autostrăzii A8

Mult așteptata autostradă care urmează să conecteze estul de vestul țării și chiar de vecinii din Republica Moldova avansează în evaluarea de mediu mulțumită muncii depuse de EPC Consultanță de Mediu și Milvus Group care au realizat studii complexe pentru a determina impactul infrastructurii asupra mediului în zona Târgu-Mureș – Târgu-Neamț. 

Fără măsurile propuse prin studiile de mediu realizate pentru autostradă, aceasta ar fi riscat întârzieri importante în etapele de finanţare şi ulterior, în construcție, sau chiar mai grav, să reprezinte un pericol atât pentru sigutanța persoanelor, cât și a diverselor specii de animale, se arată într-un comunicat de presă remis de către WWF România.

Eficiența serviciilor ecosistemice poate scădea din pricina fragmentării peisajului

WWF România împreună cu partenerii proiectului SaveGREEN, EPC Consultanță de Mediu și Milvus Group au prezentat membrilor presei pe 20 octombrie activitatea lor și soluțiile propuse pentru a menține conectivitatea ecologică în zona autostrăzii Târgu Mureş – Târgu Neamţ.

Zona pilot din proiectul SaveGREEN se întinde pe trei județe Mureș, Harghita și Neamț și prezintă o importanţă deosebită pentru faună, în special carnivore mari care au rutele de migrație aici. 

Autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ nu este unicul impediment care ar putea scădea eficiența serviciilor ecosistemice prin fragmentarea peisajului. Acesta este de asemenea afectat şi de rețeaua existentă de drumuri naţionale şi judeţene, căi ferate, dar și extinderea localităților. 

De ce este importantă conectivitatea ecologică

„În evaluarea potenţialelor impacturi, nu este suficient să privim doar un singur aspect, fiindcă dacă un pod verde trece autostrada pentru a conduce fauna către o cale ferată sau drum județean, nu am reușit să realizăm ce ne-am propus, şi anume asigurarea conectivităţii ecologice. Siguranța animalelor și oamenilor ar fi compromisă. De aceea evaluarea a privit în ansamblu, la nivel de peisaj, bazându-se şi pe numeroase analize în teren”, a declarat Silvia Borlea, Ecolog la EPC Consultanță de mediu. 

Infrastructura de transport generează mai multe forme de impact, dintre care două foarte importante: fragmentarea habitatelor și mortalitatea faunei.  Începând cu anul 2020 specialiștii au realizat analiza fragmentării la nivelul peisajului și analiza cumulată a mortalităţii pentru a elabora studii de mediu pentru autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț. 

Pașii următori

Finalizarea autostrăzii este o prioritate la nivel guvernamental și depinde de colaborarea mai multor sectoare implicate în dezvoltarea socio-economică și în protecția mediului, inclusiv companii, comunități locale, instituții publice, agricultori, vânători, asociații de mediu etc. 

Pentru realizarea evaluării s-au utilizat şi date din teren colectate pe o perioadă lungă de timp atât în perioada de elaborare a studiilor de mediu, cât şi date existente, puse la dispoziţie de autorităţi, ONG-uri locale sau administratori de arii naturale protejate. Măsurile propuse au fost de asemenea discutate şi agreate cu principalii factori interesaţi de la nivel local.

Ce soluții propun studiile de mediu

Evaluarea cumulată a analizelor realizate în teren prin monitorizarea faunei, și impactului infrastructurii gri a condus la un pachet de măsuri care include:

  • patru ecoducte pe autostradă (Păsăreni, Gălăţeni şi două în zona Borzonţ),
  • trei ecoducte pe drumurile adiacente: E60 (Acăţari), DN13A (Chibed), DN13A, (Sovata – Praid),
  • diverse pasaje pentru faună peste autostradă,
  • gard ranforsat pe toată autostrada,
  • panouri anticoliziune şi fonoabsorbante în zonele sensibile pentru păsări,
  • plan de management al traficului pe infrastructura existentă,
  • grilaje pentru faună la nodurile rutiere. 

Soluții pentru natură și oameni

„Soluţiile pentru conectivitate pot asigura schimbul genetic al populaţiilor de faună, defragmenta zone de coridor ecologic fragmentate, reduce conflictele dintre localnici și carnivore mari și duce la îndeplinirea cerinţelor asumate de România în faţa Comisiei Europene, deci avem numai de câștigat”, ne spune Csaba.

Proiectul SaveGREEN “Protejarea funcționalității coridoarelor ecologice de importanță transnațională din bazinul Dunarii” are loc în 8 zone pilot din Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Ucraina, România și Bulgaria, este o continuare a proiectelor TransGREEN și ConnectGREEN din anii trecuți și este co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Proiectul are ca scop optimizarea cooperării transsectoriale și transnaționale și dezvoltarea capacității și cunoștințelor necesare definirii soluțiilor concrete pentru îmbunătățirea, refacerea și menținerea funcționalității coridoarelor ecologice cheie din văile Munților Carpați, Alpi și Balcani. 

Total
0
Shares
Pe aceeași temă