Bucureștiul a ajuns în ultimii ani un mare oraș parcare. Spațiul public prezintă o împărțire inechitabilă în favoarea automobilelor, iar zonele dedicate oamenilor sunt parazitate, la rândul lor, de mașini parcate – fie că este vorba de treceri de pietoni, stații de transport public, trotuare sau spații verzi.
Centrul Român pentru Politici Europene a realizat un studiu prin care identifică și propune mai multe soluții la problema parcării haotice din Capitală. CRPE încurajează sancționarea parcării neregulamentare și subliniază faptul că, dacă ne dorim un oraș accesibil pentru oameni, este nevoie de menținerea unei presiuni publice pe administrația locală, pentru a întreprinde măsurile necesare.
Ce facem cu Bucureștiul sufocat de mașini?
Este întrebarea care deschide studiul semnat de Alexandru Damian și Vlad Adamescu. Primul răspuns este reprezentat de faptul că oamenii au încercat să se adapteze la a trăi într-un oraș în care fiecare petic de trotuar sau spațiu verde a devenit un loc gratuit de parcare.
A te deplasa pe jos între oricare două puncte ale Bucureștiului include numeroase obstacole. De cele mai multe ori acestea sunt mașinile, iar stoparea unui fenomen răspândit la scară atât de largă pare iluzorie. Totuși primul pas pe care îl pot face autoritățile este chiar respectarea legii și sancționarea mașinilor parcate neregulamentar.
Principalul obstacol – legislația. Imposibilitatea polițiștilor locali de a amenda direct conducătorii mașinilor parcate neregulamentar pe carosabil sau trotuare dacă aceștia nu se află la mașină descurajează sancțiunile, polițiștii locali optând pentru a lăsa avertismente în parbrizul autoturismelor. Această măsură nu descurajează parcarea ilegală, ci denotă doar impasibilitatea administrației
Toleranța administrației locale pentru parcarea neregulamentară este foarte ridicată
72 de amenzi și avertismente pentru parcare neregulamentară pe zi au fost emise de toate Polițiile Locale de Sector și Poliția Locală a Municipiului București în anul 2021. O medie de 10 sancțiuni pentru fiecare instituție deși orașul a devenit o veșnică parcare și, în orice moment, sunt zeci de echipaje de patrulare în fiecare sector.
Cu numeroase portițe legislative (cea mai importantă fiind imposibilitatea polițiștilor locali de a amenda direct conducătorii mașinilor parcate neregulamentar dacă aceștia nu se află la mașină), o aplicare neuniformă a legii (mașinile parcate pe trotuar sunt ridicate doar de o parte din Primăriile de Sector), activitatea curentă a Polițiilor Locale este puțin probabil să aducă schimbări semnificative fără măsuri complementare și multă voință politică pentru a aduce puțină ordine în haosul parcărilor din București.
Studiul CRPE oferă și o comparație între capitala Angliei și cea a României. În Londra, în perioada 31 martie 2020 – 31 martie 2021, s-au dat 2.903.979 de amenzi pentru parcare neregulamentară (Parking Penalty Charge Notice) în timp ce la București, în anul 2020, cele 7 poliții locale au dat 23,044 de amenzi și avertismente. Autorii studiului nu dețin datele legate de sancțiuni impuse de Poliția Rutieră pentru același tip de contravenție, dar aproximeazăun număr asemănător. Rotunjind, putem presupune că în București s-au dat aprox. 50.000 de amenzi în anul 2020 pentru parcare neregulamentară.
Ce promite administrația?
Studiul realizat de CRPE contorizează și promisiunile administrației locale pe acest subiect. Recent, viceprimarului PNL, Stelian Bujduveanu, a afirmat că, cel puțin în inelul central, nu se va mai parca haotic și nu vor mai exista locuri de parcare fără plată. Asta înseamnă că spațiile verzi, trotuarele și primele benzi din carosabil ar trebui să revină la firescul lor. A doua promisiune dinspre administrație este obținerea de venituri de cel puțin 1 milion de RON pe zi din taxa de parcare la nivelul Companiei Municipale de Parking și un grad de ocupare a parcărilor reglementate de 60-65% până în vara anului 2023.
Studiul integral, în limba română, poate fi găsit aici.
Sursă foto: LCV / Shutterstock.com
