Organizațiile Bankwatch România, Comunitatea Declic, Greenpeace, 2Celsius și Gastivist au solicitat, printr-o scrisoare deschisă, Premierului Nicolae Ciucă un plan concret pentru renunțarea la gazul și petrolul importate din Rusia.
De la începutul războiului, statele membre ale Uniunii Europene au plătit Rusiei peste 20 miliarde de euro pentru combustibilii fosili. Anul trecut, România a cheltuit 3,8 miliarde de euro pentru petrolul, cărbunele și gazul rusesc, sumă care, alături de celelalte state membre ale UE, a contribuit la susținerea invaziei Ucrainei de către Rusia.
”Invazia rusă a Ucrainei a declanșat o criză umanitară teribilă, care ne demonstrează cât de periculoasă este dependența de combustibilii fosili.
Scăderea consumului de combustibili fosili nu mai este doar o problemă de mediu și un obiectiv climatic, ci devine și un imperativ moral urgent.
Solicităm ca România să aplice un pachet de sancțiuni dure la adresa Rusiei pentru a arăta susținerea Ucrainei”, susțin ONG-urile de mediu în scrisoarea transmisă Guvernului României.
Măsurile propuse de ONG-urile de mediu
Bankwatch România, Comunitatea Declic, Greenpeace, 2Celsius și Gastivist consideră necesare implementarea următoarelor măsuri:
● Amplificarea eforturilor privind sectorul energiei regenerabile cu implementarea de urgență a măsurilor de eficiență energetică și capacități de stocare.
● Introducerea unui tarif de import pentru importurile rusești de combustibili fosili în Europa pentru a reduce profiturile petroliere rusești înainte de încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, în conformitate cu obiectivele climatice și energetice de la Paris.
● Stabilirea unor ținte speciale pentru electrificarea vehiculelor cu kilometraj mare precum flotele de automobile publice și private, taxiurile și autobuzele, deoarece electrificarea acestora ar avea cel mai mare impact pe termen scurt asupra cererii de petrol.
● UE și statele sale membre ar trebui să dubleze investițiile în economisirea energiei și investițiile ecologice, ca parte a fondurilor UE de redresare și reziliență, de 723 de miliarde de euro dintre care 80 de miliarde de euro sunt alocați României.
● Deblocarea investițiilor offshore pentru energie eoliană, prin stabilirea cadrului de reglementare pentru exploatarea sustenabilă a acestui sector
”Totodată, cerem factorilor de decizie să comunice un plan de acțiune pentru interzicerea importurilor de combustibili fosili din Rusia, defalcat pe fiecare resursă în parte, precum și menționarea termenului la care poate fi oprit comerțul cu statul rus fără afectarea României pe plan energetic. Având în vedere că acești combustibili fosili finanțează războiul și produc criza globală a creșterii prețurilor la energie, vă solicităm să accelerați tranziția către energia eoliană și solară, din surse verzi. De asemenea, vă cerem să luați măsuri pentru eficiența energetică și să renunțați la susținerea combustibililor fosili, cu precădere a celor importați din Rusia”, subliniază reprezentanții organizațiilor de mediu.
O treime din consumul de țiței din Uniunea Europeană provine din Rusia
Uniunea Europeană se bazează pe importuri pentru 96% din aprovizionarea cu țiței, iar o treime din acestea provin din Rusia. Dacă menținem acest ritm și prețurile actuale, îi vom trimite lui Vladimir Putin, în 2022, peste 80 de miliarde de euro doar prin importurile de petrol. Suma depășește bugetului de apărare anual al Rusiei. Practic, statele membre finanțează războiul început de Rusia în Ucraina.
Războiul este finanțat și alimentat de către industria poluantă a cărbunelui, petrolului și gazelor fosile, iar această alimentare trebuie oprită acum, nu numai pentru a opri acest război, dar și pentru a înceta dependența de combustibilii fosili care agravează criza climatică și amenință integritatea obiectivelor formulate în cadrul Acordului de la Paris și a Pactului Ecologic European.
”Din motive climatice și pentru securitatea României, trebuie să ne eliberăm de dependența noastră de combustibilii fosili. Misiunea pentru pace, securitate și democrație în Europa și în România depinde de deciziile liderilor politici. Decarbonizarea societății noastre este mai importantă ca oricând pentru un viitor mai curat și mai sigur. Vă solicităm să stabiliți cum va arăta viitorul energetic al României având în vedere contextul urgent în care deciziile politice pot avea o influență pozitivă atât pe plan național, dar și în regiune”, au conchis oficialii Bankwatch România, Comunitatea Declic, Greenpeace, 2Celsius și Gastivist.
