Credit foto: LCV / Shutterstock.com
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, susține că Societatea de Transport București (STB S.A.) se află, în realitate, într-o „insolvență nedeclarată” încă din 2020 și cere declanșarea procedurii oficiale de insolvență, pe care o consideră singura soluție pentru salvarea companiei de transport public.
Într-o postare amplă publicată pe Facebook, edilul vorbește despre datorii de aproape 1,8 miliarde de lei, penalități uriașe către ANAF și un sistem pe care îl descrie drept „nesustenabil” pentru bugetul Bucureștiului. Tot el mai spune că insolvența nu ar însemna oprirea transportului public, ci dimpotrivă, ar reprezenta singura modalitate prin care compania ar putea fi reorganizată și protejată de acumularea unor noi datorii.
„Din punctul meu de vedere, STB este în insolvență nedeclarată din anul 2020, de atunci când nu au mai plătit contribuțiile oamenilor la ANAF. De atunci tot târăie datorii și penalități mai mari de un miliard de lei, an de an. Anul trecut acestea au ajuns la 1,75 miliarde de lei. Absurd, enorm.”, spune Ciucu.
Cele trei cauze ale „dezastrului financiar”
În analiza publicată, Ciprian Ciucu identifică trei motive principale care au dus la situația actuală:
- neplata contribuțiilor și taxelor către ANAF;
- modul în care funcționează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI);
- managementul și politizarea companiei.
Să le luăm, așadar, pe rând:
Datorii uriașe către ANAF și penalități de sute de milioane
Potrivit lui Ciprian Ciucu, cea mai mare parte a problemelor financiare provine din decizia luată în perioada 2019-2020 de a reține și a nu vira către stat TVA-ul și contribuțiile salariale ale angajaților. Edilul spune că, din datoria totală de aproximativ 1,72 miliarde de lei înregistrată anul trecut, 1,49 miliarde de lei reprezintă obligații către ANAF, iar 402 milioane de lei sunt doar penalități.
„Realitatea financiară de la STB indică un faliment nedeclarat, compania a fost ținută în viață artificial! Nu este un accident, ci rezultatul unui cumul de alegeri deliberate din trecut, care au sacrificat compania lăsând-o într-un faliment nedeclarat.”, afirmă acesta.
Primarul mai invocă și litigiul comercial cu VFU Pașcani, unde susține că penalitățile au depășit de peste trei ori valoarea contractului inițial.
Potrivit datelor prezentate, pentru un contract de aproximativ 305 milioane de lei, penalitățile estimate au ajuns la peste un miliard de lei, cea mai mare parte fiind generate de o clauză penală de 0,5% pe zi.
Ciprian Ciucu critică și activitatea ADI TPBI
Pe lângă deciziile de management din interiorul STB, primarul general critică în termeni duri și activitatea TPBI, despre care spune că a pierdut controlul asupra eficienței transportului public. Acuză și că deciziile instituției au fost influențate politic.
„ADI TPBI a devenit Autoritate Publică Tutelară, scoțând astfel transportul public din București din controlul Primăriei Capitalei. Raportele de audit au inclus în toți acești ani multe costuri care nu au legătură cu serviciul de transport, iar deciziile au fost luate pe baza comenzilor politice.”, spune Ciucu în postarea sa,
De asemenea, edilul susține că transportul metropolitan către Ilfov costă aproximativ 230 de milioane de lei anual, iar cea mai mare parte a acestor costuri, aproximativ 90% ar fi suportată de bucureșteni și doar 10% de ilfoveni.
Totodată, el acuză și lipsa unei optimizări a traseelor și existența unor suprapuneri între autobuze, tramvaie și metrou, care ar genera costuri mai mari decât ar trebui.
Management defectuos și ineficiența STB
Pe lângă datoriile acumulate la ANAF, alte motive pentru care Ciprian Ciucu critică modul în care a fost condus STB sunt legate de ineficiență, politizarea deciziilor și „frica de sindicate”. Aici, edilul identifică următoarele probleme:
- „Decizii manageriale catastrofale, vezi cazul VFU PAȘCANI;”
- „Contracte care nu au legătură cu obiectul serviciului de transport în comun;”
- „Lipsa preocupării pentru eficientizare, digitalizare, scăderea personalul suport (ații decât vatmanii și șoferii) angajări fără număr la recomandarea partidelor politice și a sindicatului.”
- „Lipsa controlului la nivel de baze auto și depouri.”
În mesajul său, primarul mai realizează și o comparație între performanțele STB și cele din alte orașe din România și Europa. Potrivit acestuia, veniturile din bilete și abonamente acoperă doar 17-19% din costurile companiei, față de aproximativ 30% în Varșovia și 37% în Paris.
Ciucu afirmă că și costurile de operare sunt mai mari decât în alte orașe din țară.
El susține că:
- costul mediu este de 16,69 lei/km în București;
- în Cluj-Napoca acesta este de 12,52 lei/km;
- un kilometru parcurs de tramvai costă 27,40 lei în Capitală, comparativ cu 19,5 lei în Cluj, 19,65 lei în Oradea și 20,87 lei în Craiova.
De ce spune Ciucu că insolvența este singura soluție
Primarul susține că reorganizarea prin insolvență ar opri acumularea penalităților și ar permite companiei să renegocieze sau chiar să elimine o parte dintre obligațiile istorice. Totodată, un administrator judiciar ar putea denunța contractele considerate păguboase și ar elabora un plan de reorganizare; mai ales în condițiile în care actualul management al STB ar fi ignorat solicitările de corecție financiară ale Primăriei, demonstrându-și astfel limitele, mai spune Ciucu.
„Insolvența este singurul mecanism legal rămas pentru asanarea financiară și operațională a acestei companii. Este singura modalitate prin care putem proteja STB de acumularea oricăror penalități suplimentare, de poprirea conturilor și de blocarea serviciului de transport public.”
Edilul susține că, în această situație, subvențiile acordate de Primăria Capitalei ar merge exclusiv către funcționarea transportului public, practic bani pentru combustibil, salarii și piese de schimb, fără pericolul ca STB să mai poată fi executată pentru plata datoriilor istorice.
„Vreau să salvez STB”
În finalul mesajului, primarul afirmă că actualul model de finanțare nu mai poate continua și cere conducerii companiei și Consiliului General să susțină intrarea în insolvență.
„Pomparea atâtor miliarde, an de an, din bugetul PMB, adică din banii bucureștenilor, nu poate fi o soluție de viitor. Bulgărele de zăpadă a devenit prea mare și s-a transformat în bulgăre de gheață: serviciul de transport nu mai este suportabil bugetar.”
El insistă că măsura nu urmărește desființarea companiei, ci reorganizarea ei și protejarea serviciului public de transport.
„Insolvența va proteja salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor.”
