Cel mai mare parc al Bucureștiului, Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău) a ajuns într-un punct critic, este un fapt observat de toți locuitorii Capitalei în ultimii ani. În așteptarea unei salvări, a unui proces amplu de regenerare și restaurare, specialiștii în peisagistică și organizațiile civice avertizează că degradarea accelerată a vegetației riscă să transforme definitiv unul dintre cele mai importante spații verzi ale orașului.
Tema a fost discutată sâmbătă, la Roaba de Cultură, în cadrul unei dezbateri publice organizate de Primăria Capitalei și Fundația Comunitară București, la care au participat primarul general Ciprian Ciucu, alți reprezentanți ai administrației, peisagiști, arhitecți, organizații civice și bucureșteni preocupați de viitorul parcului.
„Herăstrăul a pierdut deja peste 30% din arbori”
Înaintea dezbaterii, peisagista Diana Culescu a publicat pe pagina ei de Facebook o analiză extrem de critică privind starea actuală a parcului (link aici). Aceasta susține că Herăstrăul „a pierdut deja peste 30% din arbori și se îndreaptă vertiginos spre 50%”, fenomen vizibil inclusiv în imaginile satelitare din ultimii ani.
Potrivit acesteia, lipsa unui Registru Verde funcțional face imposibilă evaluarea exactă a pierderilor și împiedică realizarea unui plan coerent de intervenție.
Peisagista spune că, folosind imaginile istorice din Google Earth, se poate observa clar dispariția masivă a arborilor între 2023 și 2025 în mai multe zone importante ale parcului:
- intrarea dinspre Piața Presei;
- axul Charles de Gaulle;
- zona Pescăruș – Roaba de Cultură;
- intrarea dinspre Arcul de Triumf;
- zona „roții mari” de la Șoseaua Nordului.
Potrivit specialistei, problema nu este nicidecum vârsta arborilor, ci degradarea solului și administrarea defectuoasă a spațiului verde. „Parcul înglobează specii care ar trebui să reziste 200-300 de ani în mediul urban, iar Herăstrăul are mai puțin de 100 de ani”, explică Diana Culescu.
Aceasta critică inclusiv practicile de întreținere din parc, precum strângerea excesivă a frunzelor, tunderea agresivă a vegetației și compactarea solului, despre care spune că au dus la distrugerea microorganismelor necesare sănătății arborilor.
Drept exemplu de gestionarea proastă, ea a urmărit și intervențiile realizate în zona Roaba de Cultură chiar înaintea dezbaterii, pe repede înainte. Dintre acestea, amintim acțiunea de eliminare a buturugilor rămase de la arborii uscați, proaspăt tăiați din zonă, „spoirea” unor elemente construite din zona Roaba de Cultură, dar și aruncarea unei roabe de nisip într-o groapă rămasă chiar în urma dispariției unui arbore din aliniament (foto mai jos).
Peste 1.100 de arbori uscați în ultimii ani
Problema nu este nouă. Scriam pe Green Community încă din vara anului 2025 despre situația alarmantă din Herăstrău, după ce ALPAB recunoștea oficial, pentru AGERPRES, că mai mult de 1.100 de arbori s-au uscat în parc din 2021 și până anul trecut.
Atunci, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București atribuia fenomenul exclusiv schimbărilor climatice și stresului hidric accentuat din ultimii ani. Instituția susținea că seceta și temperaturile extreme afectează toate spațiile verzi administrate de municipalitate și respingea ipoteza existenței unei boli, ciuperci sau altei probleme de sol care ar provoca uscarea arborilor.
Totuși, specialiștii și activiștii de mediu spun că schimbările climatice nu explică singure amploarea degradării și atrag atenția asupra lipsei unei strategii de gestionare a vegetației urbane.
„Începem regenerarea și restaurarea parcului”
După dezbaterea de sâmbătă, primarul general Ciprian Ciucu a anunțat pe pagina sa de Facebook că Primăria Capitalei va relua colaborarea cu Asociația Peisagiștilor din România și va invita Ordinul Arhitecților să participe la elaborarea temelor de proiectare pentru regenerarea Herăstrăului.
Potrivit edilului, intervențiile vor fi realizate etapizat, pe mai multe zone distincte ale parcului. „Temele de proiectare vor fi publice, iar proiectele privind intervențiile propuse vor fi temeinic dezbătute public”, a transmis acesta.
În paralel, Primăria anunță că în aproximativ trei săptămâni vor începe primele lucrări de punere în siguranță a malurilor lacului Herăstrău, una dintre cele mai grave probleme ale parcului în ultimii ani.
Lucrările presupun:
- golirea lacului;
- curățarea și decolmatarea acestuia;
- consolidarea malurilor.
Investiția este estimată la 15 milioane de lei, iar lucrările ar urma să dureze aproximativ 13 luni.
Alte concluzii despre Herăstrău
Ca să punem în perspectivă informațiile din acest articol, facem așadar o sumarizare, alături de alte chestiuni discutate la dezbatere:
- Herăstrăul are multe probleme, a fost neglijat și întreținut prost de către mai toate administrațiile de după Revoluție. Are nevoie urgentă de intervenții, atât la nivelul malurilor lacului, cât și în rest.
- Parcul a pierdut aproximativ 30% din arbori în doar 2 ani de zile – între 2023 și 2025.
- Una dintre concluziile principale este lipsa unui Registru Verde complet și actualizat al Capitalei, instrument obligatoriu prin lege încă din 2007. Fără o evidență clară a arborilor și a stării vegetației, administrația nu poate nici monitoriza eficient pierderile și nici planifica intervenții bazate pe date concrete. Primăria Capitalei a bugetat în acest an 10,5 milioane de lei pentru Registrul Verde, rămâne de văzut dacă chiar vor începe procedurile pentru contractarea acestuia
- Cât despre malurile lacului Herăstrău, acestea ar urma să fie primele vizate de lucrări, care ar trebui să înceapă în curând. Odată cu lucrările, malul betonat va fi lărgit la aproximativ 2 metri și va deveni practic alee circulabilă. Într-un video scurt de prezentare, primăria spune că este posibilă și montarea unei balustrade, dar și faptul că motivul pentru care malurile au ajuns atât de degradate este și extinderea rădăcinilor de la arbori înspre apă – astfel, ne putem aștepta la alte defrișări pentru construcția noului mal.
- Primarul Ciucu a făcut și o paralelă între Lacul Morii și Parcul Herăstrău legat de bicicliști. Astfel, autoritățile iau în calcul să aplice regulamentul din Lacul Morii pentru bicicliști și parcul istoric. Regulamentul vizează interzicerea bicicliștilor între ora 18:00-00:00.
- Tot în acest an ar urma să înceapă și elaborarea Master Planurilor promise pentru fiecare zonă din Herăstrău, după stabilirea unui parteneriat al Primăriei cu Asociația Peisagiștilor din România și Ordinul Arhitecților.
- Nu în ultimul rând, au avut loc și discuții despre problema teraselor de pe marginea lacului. Primarul General a spus că situația este mai dificilă și a lăsat să se înțeleagă că acestea ar aparține unei mafii. „Unele terase ar fi pe teren privat, altele pe domeniul public. Autorizațiile de funcționare sunt emise de Primăria Sectorului 1. Iar Primăria Capitalei <<trebuie să facă o analiză>>”, a precizat Ciucu la dezbatere. Jurnalistul Gabriel Kolbay de la SpotMedia are o serie foarte bună de articole și investigații pe aceasta temă – link aici
