Ediția specială privind riscurile generate de schimbările climatice a ”Sondajului privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România”, realizat de Banca Națională a României, analizează capacitatea firmelor din țara noastră de a face față unor evoluții nefavorabile privind problemele de mediu.
Studiul reușește să formuleze câteva idei despre percepția mediului de afaceri local față de tranziția verde a economiei, constatând că ”atât schimbările climatice, cât și tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon reprezintă provocări importante pentru economie și sistemul financiar, cu potențialul de a afecta creșterea economică pe termen scurt, dar și pe orizonturi mult mai lungi”.
Invariabil, atunci când vine vorba despre provocările pe care le generează problemele de mediu și schimbările climatice, o evaluare clară asupra interesului pe care îl arată antreprenorii față de această temă se poate deduce din structura personalului companiilor. Din păcate, sondajul BNR relevă o situație deficitară din acest punct de vedere, arătând că mult prea multe firme românești nu beneficiază de o evaluare a activității proprii din partea unor experți angajați.
50 la sută nu plănuiesc să numească personal dedicat aspectelor climatice
”Din perspectiva guvernanței, cele mai multe companii (72 la sută) nu dețin în cadrul organizației personal responsabil cu problemele de mediu și efectele schimbărilor climatice, iar 50 la sută nu plănuiesc să numească personal în acest scop. În contrast, corporațiile dețin în proporție de 55 la sută personal dedicat aspectelor climatice, în timp ce 60 la sută din întreprinderile mici și mijlocii nu au în vedere constituirea unei echipe dedicate acestei problematici”, notează specialiștii Băncii Centrale.
Dintre sectoarele de activitate, companiile din industrie au, în proporție de 49 la sută, personal cu responsabilități asociate schimbărilor climatice, iar încă 19 la sută urmăresc implementarea unei astfel de unități în următorii trei ani. De asemenea, companiile exportatoare și importatoare acordă într-o proporție crescută atenție problemelor climatice prin existența personalului dedicat acestor aspecte (65 la sută, respectiv 60 la sută), alături de companiile din domeniile care utilizează un grad ridicat de tehnologie (68 la sută).
Principala vulnerabilitate: Blocajele în lanțurile de aprovizionare care pot fi generate de riscurile climatice
Izbucnirea crizei sanitare, urmată de războiul din Ucraina și prelungirea acestuia pe o perioadă mai îndelungată, precum și politica foarte strictă de combatere a coronavirusului în China și decelerarea activității economice la nivel global au determinat sincope în lanțurile globale de producție și aprovizionare, se arată din studiul BNR.
Astfel, blocajele în lanțurile de aprovizionare care pot fi generate de riscurile climatice au fost semnalate ca principala vulnerabilitate cu impact negativ asupra activității de către companiile nefinanciare (52 la sută).
Această preocupare a cunoscut o intensificare de la ultima ediție a sondajului (decembrie 2021), când numai 30 la sută dintre firme considerau că impactul schimbărilor climate asupra lanțurilor de aprovizionare poate fi unul negativ.
Alte vulnerabilități cu potențial impact negativ, identificate de companiile din România, ca urmare a materializării riscurilor climatice, sunt efectele asupra angajaților, cum ar fi riscul de îmbolnăvire sau migrație climatică (43 la sută); accesul la energie și apă (42 la sută), infrastructura afacerii în funcție de punctele de lucru sau sediul central (de exemplu: activele imobilizate, stocare, terenuri, platforme de rețea și telecomunicații), ca urmare a creșterii incidenței și intensității evenimentelor meteorologice extreme sau a dezastrelor naturale (36 la sută) și cererea pieței, modificarea preferințelor sau a localizării consumatorilor (33 la sută de la 20 la sută în ediția precedentă a Sondajului).
Principalele riscuri fizice: valurile de căldură, inundațiile și seceta
Analiza BNR mai arată că principalul risc fizic la care companiile autohtone consideră că sunt expuse este riscul unor valuri de căldură, 41 la sută dintre companii indicând acest eveniment meteorologic extrem ca având un impact negativ, urmat de inundații (33 la sută) și secetă (27 la sută).
În funcție de dimensiunea firmei, riscurile fizice afectează într-o mai mare măsură corporațiile, astfel că acestea consideră că sunt expuse la valuri de căldură (în proporție de 47 la sută), respectiv inundații (41 la sută) și secetă (30 la sută) cu impact nefavorabil asupra activității.
Conform așteptărilor, sectorul cel mai afectat de materializarea riscurilor fizice este cel agricol. Astfel, principalul risc fizic la care companiile din agricultură consideră că sunt expuse este seceta (67 la sută), urmată de valurile de căldură (59 la sută) și inundații (49 la sută).
Alte sectoare puternic afectate de valurile de căldură sunt industria (46 la sută) și sectorul construcții și imobiliare (45 la sută). La polul opus, cel mai puțin afectat de riscurile fizice este sectorul servicii și utilități.
