Credit foto: LCV / Shutterstock.com
Până acum, în București, infrastructura pentru biciclete a fost puternic neglijată, asta deși orașul nu este foarte întins, poate fi străbătut în timp util pe două roți și se bucură de o climă destul de caldă.
Străzile Capitalei nu sunt sigure pentru bicicliști, determinând un grad de utilizare foarte scăzut în dreptul acestui mijloc de transport. Totuși, 18% dintre bucureșteni ar alege să se deplaseze și cu bicicleta, dacă ar avea infrastructură atractivă, spun primele concluzii din Master Planul Velo pentru București.
Master Planul pentru infrastructura de biciclete este un document strategic, care va determina cum se va dezvolta Capitala din punct de vedere al traseelor velo în următorii ani. Practic, prin acest studiu se analizează situația existentă, se evaluează pistele care există deja, se chestionează cetățenii și se propun viitoarele trasee, cu anumite recomandări.
Acesta a fost contractat de către Primăria Municipiului București acum un an, în martie 2023, este realizat de compania F.I.P. Consulting și va fi finalizat complet în cursul acestui an.
Pe ce artere circulă cei mai mulți bicicliști și cum este infrastructura existentă?
Cele mai mari valori de circulație a bicicletelor au fost înregistrate pe artere principale, precum: Șos. Kiseleff, Calea Victoriei, Bd. Aviatorilor, Splaiul Independenței, Bd. Iancu de Hunedoara, Șoseaua Ștefan cel Mare, Șoseaua Mihai Bravu, Bd. Decebal, Bd. Basarabia, Strada Turnu Măgurele, Bd. Timișoara.
În ceea ce privește infrastructura existentă, există numeroase probleme: de la lipsa continuității la modul cum sunt amenajate sau semnalizate pistele, fără a lua în calcul cu adevărat nevoile cicliștilor.
Dintre pistele analizate în cadrul documentului, cele care au primit calificative ”mai bune” sunt cele de pe Calea Victoriei (aprox. 3 km) și cea care înconjoară intersecția de la Piața Charles de Gaulle (aprox. 530 m), în primul rând pentru că sunt separate de traficul auto și fluxurile pietonale.
Alte piste cu note decente sunt pe Blvd. Liviu Rebreanu (amenajată pe trotuar, în lungime de aprox. 2,5 km), pe Blvd. Alba Iulia (1,1 km, însă nu este însă omologată de brigada rutieră) și pe Splaiul Independenței (3,3 km, amenajată pe carosabil, însă separată doar prin marcaj).
Potrivit Master Planului, pistele de biciclete trebuie să asigure:
- siguranță – să nu creeze conflicte între bicicliști și pietoni sau șoferi, să fie separate cu delimitare fizică și amenajate în intersecții astfel încât mașinile să nu poată pătrundă pe pistă, să nu aibă obstacole, să aibă marcaje vizibile;
- liniaritate – cu un traseu cât mai direct, fără oscilare între pistă unidirecțională și bidirecțională pe aceeași arteră, fără oscilare între amenajare pe carosabil / trotuar pe aceeași arteră;
- atractivitate – integrată în peisaj și susținută cu logistică urbană: rastele, parcări;
- confort – să fie suficient de late (1,5 metri unidirecțională, minim 2,5 metri bidirecțională), să se asigure scurgerea apelor și iluminatul pe timp de noapte, să aibă o suprafață de rulare rugasă (nu dale sau pavaj);
- coeziune între trasee, dar și conexiuni facile cu alte mijloace de transport.
Ce părere au bucureștenii?
Master Planul velo include și un chestionar la care bucureștenii au oferit răspunsuri despre comportamentul lor de mobilitate, opinii despre infrastructura de biciclete și idei despre ce ar trebui să se întâmple mai departe.
Un amănunt foarte interesant este reprezentat de procentul oamenilor care ar utiliza bicicleta în cazul în care ar exista o infrastructură atractivă – 18% – o cifră considerabilă, care arată potențialul pe care transportul pe bicicletă îl are în Capitală.
Care sunt principalele disfuncții ale mobilității velo după părerea oamenilor:
- lipsa continuității sau a pistelor de bicicletă
- lipsa siguranței deplasărilor pe pistele de bicicletă existent
- conflictul cu traficul auto
- lipsa parcărilor în zonele de destinație.
De asemenea, principalele nevoi ale potențialilor bicicliști sunt:
- prezenta mai multor piste de bicicletă;
- siguranța pistelor;
- continuitatea pistelor de bicicletă;
- separarea fluxurilor velo– pietonale–auto;
- accesibilitatea parcurilor și a zonelor de agrement prin infrastructură velo.
Pe de altă parte, participanții la studiu au fost întrebați și despre principalele disfuncții ale transportului public din București:
- aglomerația din mijloacele de transport;
- blocaje de trafic generate de autoturisme;
- vechimea mijloacelor de transport;
- frecvența redusă a mijloacelor de transport.
Cum se deplasează locuitorii Capitalei?
Alte date interesante, relevate de către această cercetare se referă la cum se deplasează locuitorii Capitalei în prezent, dar și o statistică pe sectoare.
Astfel, la nivelul Bucureștiului, cele mai multe deplasări se fac cu transportul public de suprafață – 37,68%. Urmează automobilul personal, cu 27,36% și mersul pe jos, cu 20,71%, preponderent deplasări scurte. Apoi, 9,56% din deplasări sunt făcute cu metroul și în medie 3,94% din deplasări se fac cu bicicleta sau trotineta.
În ceea ce privește cota modală pe sectoare, cel mai mult se merge cu bicicleta în Sectoarele 1 și 2 (5% din deplasări), iar cel mai puțin în Sectorul 5 (1%). Sectorul 5 este totuși ”campion” la mersul pe jos (27% din deplasări), alături de Sectorul 1 (25% din deplasări). Cât despre deplasarea cu autoturismul personal, cel mai mare procent se înregistrează în Sectorul 4 (37% din deplasări). La polul opus, în Sectorul 6 se utilizează cel mai puțin mașina personală (24% din deplasări) și se merge cel mai mult cu transportul public (52% din deplasări).
Pe unde își doresc bucureștenii să existe piste pentru biciclete?
În această fază de realizare a master planului, au fost relevate doar traseele propuse de către populație, cele din figura de mai jos:
În ceea ce privește primele propuneri din cadrul master planului, acestea vor veni în luna aprilie, urmând ca mai apoi să fie supuse unei dezbateri publice. Ulterior, va fi realizată varianta finală.
În ceea ce privește propunerile din master plan, acestea vor ține cont de principiile de siguranță, liniaritate, coeziune, confort și atractivitate.
