Despre
Newsletter
Newsletter
Sunt de acord să primesc cele mai importante informații cuprinse în Newsletter-ul GreenCommunity.

Poluarea fonică din București, pusă pe hartă de o asociație civică care a instalat mai mulți senzori în Sectorul 1. Lângă Pasajul Basarab s-au înregistrat și 100 dBA, iar locuitorii au făcut o petiție

Poluarea fonică este una dintre cele mai ignorate probleme de mediu din București, însă un grup civic din Sectorul 1 încearcă să o aducă în atenția publică și a autorităților. Asociația Părinți de Cireșari – Piața Domenii a lansat un instrument foarte interesant, denumit „Harta Sonora”, care monitorizează în timp real nivelul de zgomot printr-o rețea de 10 senzori amplasați în mai multe zone ale Sectorului 1.

Datele sunt astfel transparente și ușor accesibile tuturor cetățenilor, care pot vedea astfel cât de zgomotoasă este zona în care locuiesc. Tocmai în acest context, locuitorii din apropierea Pasajului Basarab spun că sunt expuși zilnic la niveluri de zgomot care depășesc limitele considerate sigure pentru sănătate, astfel au inițiat o petiție pentru a cere măsuri din partea autorităților.

Asociația Părinți de Cireșari – Piața Domenii a reușit să amplaseze 10 senzori de măsurare a zgomotului

Practic, scopul proiectului este dublu:

  • să ofere date concrete despre nivelul de zgomot din București
  • să ajute la presiunea publică pentru politici de reducere a poluării fonice.

Poluarea fonică este recunoscută la nivel european drept un factor care afectează sănătatea, fiind asociată cu stres, tulburări de somn și probleme cardiovasculare.

Cum arată poluarea fonică din Sectorul 1 pe Harta Sonora. Senzorul de la Pasajul Basarab este campion la zgomot la orele de vârf pentru trafic. Captură părințidecireșari.ro

Aproape 14.000 de măsurători în zona Podului Basarab

În paralel cu proiectul hărții sonore, mai mulți cetățeni au lansat și o petiție pentru reducerea zgomotului în zona Podului Basarab, adresată Primăriei Capitalei, Consiliului General, Primăriei Sectorului 1, Administrației Străzilor și Ministerului Mediului.

Potrivit datelor colectate de inițiatori între 24 noiembrie 2025 și 27 februarie 2026, au fost analizate 14.067 de măsurători valide ale nivelului de zgomot.

Rezultatele arată:

  • media generală: 69 dBA
  • mediană: 68,9 dBA
  • percentila 95: 86,7 dBA
  • nivel maxim înregistrat: 99,9 dBA.

De asemenea, analiza arată că:

  • au existat 1.000 de măsurători peste 85 dBA
  • 357 de măsurători peste 90 dBA
  • 462 de intervale orare în care s-a depășit pragul de 85 dBA.

Potrivit inițiatorilor, aceste valori indică o expunere repetată la niveluri de zgomot incompatibile cu protecția sănătății populației și cu folosirea normală a locuințelor.

Zgomotul crește în timpul traficului intens

Analiza datelor arată un tipar clar asociat cu traficul rutier și transportul public din zonă. Cele mai ridicate valori apar în intervalul 09:00 – 19:00, cu un vârf al mediei orare înregistrat la 15:00 (72,9 dBA).

Chiar și în timpul nopții, nivelul de zgomot rămâne ridicat: la 04:00 dimineața media este de 61,3 dBA.

Datele arată și diferențe între zilele lucrătoare și weekend:

  • 69,2 dBA media în timpul săptămânii
  • 68,4 dBA în weekend.

Ce vor locuitorii de la autorități

Prin petiția lansată online pe platforma Declic (click aici), semnată până acum de aproximativ 400 de persoane, locuitorii cer autorităților mai multe măsuri pentru reducerea zgomotului din zonă.

Printre acestea se numără:

  • instalarea de panouri fonoabsorbante sau alte soluții de protecție fonică pentru locuințele din apropierea Podului Basarab;
  • măsuri pentru reducerea zgomotului produs de infrastructura de tramvai și traficul greu;
  • stabilirea unor reguli de exploatare și limite de viteză, mai ales în timpul serii și nopții;
  • extinderea perdelelor vegetale și a spațiilor verzi de protecție în zonă;
  • realizarea unei expertize acustice oficiale și implementarea unui sistem de monitorizare permanentă a zgomotului.

Inițiatorii spun că aceste măsuri ar trebui incluse și în proiectul de consolidare al Pasajului Basarab, pentru ca lucrările să nu ignore problema poluării fonice din zonă. Administrația locală a anunțat deja că trebuie să repare pasajul pentru a putea face recepția. Obiectivul de infrastructură nu a fost recepționat niciodată, deși este gata de 15 ani, iar acest fapt nu a permis întreținerea corespunzătoare a podului sau orice fel de lucrări de mentenanță.


Citește și: Dâmbovița începe să „vorbească”: primul ponton inteligent din București transmite în timp real date despre calitatea apei și cum respiră orașul

Total
0
Shares
Pe aceeași temă