Primăria Municipiului București a încheiat un parteneriat cu consorțiul Academia de Compost, un demers care ar putea accelera extinderea rețelei de compostare comunitară în Capitală, o restanță a orașului în gestionarea bio-deșeurilor.
Un prim pas important
Potrivit PMB, parteneriatul are rolul de a sprijini autoritățile în amenajarea și administrarea punctelor de compostare comunitară, o practică deja obișnuită în orașele din rețeaua europeană M100, din care Bucureștiul face parte.
Lucian Judele, Administrator Public al Municipiului București, explică impactul colaborării:
„Parteneriatul cu Academia de Compost sprijină administrațiile locale în gestionarea deșeurilor, în întreținerea spațiilor verzi și în combaterea degradării solului. Compostarea comunitară nu este o soluție unică, dar, împreună cu alte măsuri complementare, ne apropie de obiectivele locale, naționale și europene privind reducerea depozitării la groapă și valorificarea bio-deșeurilor.”
De ce este compostarea comunitară importantă pentru București
Bio-deșeurile reprezintă între 30% și 50% din gunoiul produs într-o gospodărie. În București, majoritatea ajung încă la groapă, unde produc emisii de metan – un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât CO₂.
Compostarea comunitară are trei beneficii majore pentru oraș:
- reduce cantitatea de deșeuri trimise la groapă, deci și costurile pentru administrația locală
- produce compost, o resursă valoroasă pentru solul urban, puternic degradat
- creează comunități mai implicate în gestionarea deșeurilor și protecția mediului
Bogdan Dragnea, Ofițer pentru Neutralitate Climatică la PMB, subliniază dimensiunea climatică:
„Ne propunem, alături de organizațiile neguvernamentale și partenerii din mediul privat, să extindem rețeaua de compostare comunitară ca instrument de educare, reducere a bio-deșeurilor, colectare separată pe 5 fracții și protecție a mediului. Compostarea comunitară consolidează, totodată, colaborarea și reziliența la nivel local.”
Un sistem care a întârziat ani de zile
Până acum, instalarea unui punct de compostare comunitară în sectoarele din București putea dura și peste un an, din cauza birocrației și lipsei unei proceduri clare. Noul parteneriat ar trebui să simplifice acest proces.
Irina Breniuc, specialistă în advocacy în cadrul organizației, explică:
„Avem încredere că acest parteneriat va încuraja primăriile de sector, din Ilfov și din țară să faciliteze și să accelereze instalarea de noi puncte. Doar astfel rețeaua poate deveni relevantă în strategie și practică.”
Sprijin larg din partea societății civile
Peste 100 de ONG-uri și grupuri de inițiativă au susținut extinderea compostării comunitare printr-un memorandum lansat în această primăvară, un semn că subiectul a devenit prioritar pentru tot mai multe comunități.
Acum, parteneriatul dintre PMB și Academia de Compost creează cadrul pentru:
- accelerarea instalării de noi puncte de compostare comunitară în cartiere
- colaborare între ONG-uri, administrații și firme private
- sprijin pentru cetățenii și grupurile care vor să inițieze puncte noi
- reducerea bio-deșeurilor din fluxul menajer
- producerea de compost pentru spațiile verzi din oraș
