Cum arată o stradă din fața unei școli - pietonală și înverzită - în Paris (Rue Damesme). Credit foto: Paris.fr
Parisul își propune să devină un oraș mai verde prin implementarea unui nou Plan Climatic 2024-2030. Printre măsurile cele mai curajoase propuse în acest plan se numără eliminarea a 60.000 de locuri de parcare în favoarea pietonilor și spațiilor verzi. Acest tip inițiative rezonează cu angajamentele de mediu asumate de primărița Anne Hidalgo, iar planul ar urma să fie votat în curând de către Consiliul de la Paris.
Paris a atras deja o atenție internațională semnificativă pentru măsurile pe care le-a adoptat în ultimii ani pentru a reduce emisiile de carbon, mai ales în mandatul lui Anne Hidalgo. Pe internat circulă o mulțime de fotografii cu schimbări din Parisul ultimilor ani, în care au apărut piste de biciclete în locul unor benzi de circulație, mai multe spații verzi, străzi reconfigurate în jurul școlilor, piațete verzi și noi zone pietonale.
Sub titlul „Mai rapid, mai echitabil, mai local”, parizienii se angajează prin acest nou plan să extindă progresul realizat, pentru a obține un oraș mai verde, mai rezistent în fața fenomenelor meteorologice extreme, mai prietenos cu pietonii — și mai liber de automobile.
+ 300 de hectare de spații verzi, – 60.000 de locuri de parcare
Pentru a atinge acest obiectiv, municipalitatea Parisului promite să creeze 300 de hectare de noi spații verzi până în 2030, iar 10% din această suprafață ar urma să fie creată până în 2026. Eliminarea locurilor de parcare va fi o componentă majoră a acestui demers. De exemplu, multe dintre locurile de parcare la bordură pot fi înlocuite relativ ușor cu rânduri de copaci plantați, care ajută, de asemenea, la absorbția apei pluviale. Crearea de „piațete oază” în fiecare dintre cele 20 de arondismente ale Parisului va adăuga alte zone verzi, unde copacii și structuri de umbrire, cum ar fi foișoarele, ar putea oferi locuitorilor refugiu în fața soarelui pe timp de vară și ar contribui la scăderea temperaturilor resimțite.
Citește și: HARTĂ INTERACTIVĂ. Inima Bucureștiului nu e verde. În centrul Capitalei sunt multe străzi pe care nu există copaci, iar accesul la spații verzi este greu
Pietonalizarea va continua, de asemenea, cu ritm susținut, orașul angajându-se să creeze un nucleu fără mașini în centrul fiecărui arondisment. Pe Bulevardul Périphérique, renumitul inel al Parisului, administrația va institui o bandă pentru uz exclusiv al vehiculelor de transport public. Pe benzile care vor rămâne deschise pentru mașinile personale, limita de viteză va fi redusă la 50 de kilometri pe oră.
Gestionarea căldurii extreme, o preocupare importantă
Preocuparea pentru gestionarea căldurii extreme este abordată în mai multe părți ale planului. Valurile recente de căldură au evidențiat vulnerabilitatea Parisului la creșterea temperaturilor de vară — orașul generează un puternic efect de insulă de căldură urbană.
Pădurile și natura funcționează ca niște climatizatoare naturale, îmbunătățind confortul urban în perioadele de căldură extremă. Pe lângă înverzirea orașului și încurajarea mobilității active sau cu transportul în comun, Paris dorește să adopte soluții simple, inspirate din orașele din sudul Europei, cum ar fi fântâni, umbrele, obloane, acoperișuri albe și ventilație naturală.
Citește și: Printre furtuni violente și călduri sufocante – Cum putem adapta Bucureștiul la fenomenele meteo extreme provocate de schimbările climatice, cu exemple concrete de proiecte adoptate în alte orașe
Locuitorii vor fi sprijiniți în protejarea și adaptarea locuințelor lor, iar utilizarea aerului condiționat va fi descurajată pe cât posibil. Pentru a face față valurilor de căldură, se va pune un accent mai mare pe o resursă foarte importantă – apa din oraș, iar parizienii vor putea înota în Sena începând din 2025.
Planul de adaptare climatică propune mai multe adăposturi pentru răcorire pe timp de caniculă în cartiere, planuri de reconfigurare a programului zilnic pentru persoanele care lucrează în exterior, pentru a preveni stresul termic, și un angajament de a avea „acoperișuri reci”, izolate sau reflectorizante pe 1.000 de clădiri publice.
De la Paris la Micul Paris
Din Micul Paris, aceste propuneri de măsuri par de-a dreptul science fiction. Capitala noastră încă se confruntă cu fenomenul parcatului pe trotuar la scară largă, nici măcar siguranța pietonală nu este tocmai luată în serios (în orice caz, nu de către toți cei 7 primari), iar gândirea pe termen lung cu privire la schimbările climatice lipsește cu desăvârșire.
Bucureștiul abia începe să aibă locuri de parcare marcate cu plată, vedem prime eforturi de a regenera urban sau înverzi anumite zone, există și un master plan pentru piste de biciclete. Însă, să nu uităm că în aceeași capitală europeană dispar grădini de bloc, părculețe sau trotuare pentru a face loc parcărilor, se construiesc pasaje supraterane pe la geamul blocurilor, un primar de sector a câștigat alegerile promițând că va scoate stâlpișorii de pe trotuare, iar un spațiu verde de 12 hectare este distrus sistematic chiar sub ochii noștri.
Poate mai mult decât în cazul Parisului, și în București temperaturile devin tot mai greu de suportat pe timpul verii, astfel că ar trebui să ne uităm mai atent la măsurile și politicile pe care le vom adopta în următorii ani. Putem lua în calcul faptul că anumite măsuri prevăzute în planul climatic al francezilor pot fi împrumutate sau adaptate și pentru Micul Paris.
Informații via Bloomberg și Ville de Paris
.
