Unul dintre cele mai aglomerate noduri de transport din București, Pasajul Victoriei, urmează să intre într-un amplu proces de consolidare și modernizare. Proiectul, anunțat de Primăria Capitalei, vine în contextul unei degradări avansate a structurii și infrastructurii pasajului, construit în 1987.
Autoritățile susțin că intervenția este urgentă și necesară. În același timp, specialiștii în mobilitate urbană atrag atenția că proiectul riscă să rateze o oportunitate importantă de modernizare reală a transportului public.
Asociația Metrou Ușor susține că proiectul de reabilitare nu prevede remedierea niciunuia dintre marile neajunsuri ale acestui pasaj pentru călătorii transportului public, deși lucrările ar reprezenta o oportunitate de a transforma pasajul într-un nod intermodal important și civilizat, iar cerința asociației este ca Primăria să se inspire totuși din exemple de bună practică din Europa.
Ce lucrări sunt prevăzute
Potrivit Primăriei Municipiului București, proiectul vizează atât consolidarea structurală, cât și modernizarea infrastructurii existente. Printre principalele intervenții se numără:
- refacerea completă a benzilor de circulație și a liniei de tramvai;
- reabilitarea trotuarelor și a peroanelor stațiilor STB;
- modernizarea iluminatului public și a instalațiilor electrice;
- instalarea de panouri digitale de informare;
- montarea unor platforme electrice pentru accesul persoanelor cu dizabilități;
- reparații la structura de rezistență, afectată de infiltrații, fisuri și armături corodate.
Lucrările ar urma să dureze aproximativ 28 de luni (4 luni proiectare și 24 execuție), după finalizarea procedurilor de licitație.
Pasajul are o lungime de 635 de metri și este traversat inclusiv de liniile de tramvai 1 și 10, fiind unul dintre cele mai importante puncte de tranzit din Capitală.
O oportunitate ratată pentru transportul public?
Asociația Metrou Ușor, una dintre cele mai active organizații din zona de mobilitate urbană, consideră că proiectul este necesar, dar insuficient.
Într-o analiză publică, organizația subliniază că reabilitarea nu rezolvă problemele majore ale pasajului pentru utilizatorii transportului public, în ciuda faptului că Piața Victoriei este unul dintre cele mai importante noduri intermodale din București.
Printre principalele lipsuri semnalate:
- Lipsa unei conexiuni directe cu metroul – călătorii vor continua să facă transbordări dificile între tramvai, autobuz și metrou;
- Absența unui nou acces pietonal în partea vestică a pasajului, care ar scurta semnificativ traseele;
- Soluții discutabile pentru accesibilitate, e nevoie de lifturi – platformele electrice propuse sunt considerate greu de folosit pentru persoanele cu dizabilități locomotorii și vulnerabile la degradare: „Soluția propusă de PMB (cea a platformelor electrice) NU va funcționa și va fi o risipă a banului public (…) vor ajunge inevitabil un mobilier urban părăsit, precum cel din Pasajul Latin și Pasajul Universității.”, spun reprezentanții asociației;
- Nivel ridicat de poluare și zgomot, fără măsuri reale de izolare a stației față de trafic – Soluția: separarea completă a stației STB de carosabil (prin intermediul panourilor fonoabsorbante sau a unui zid continuu) pentru izolarea fonică a stației si reducerea nivelului de noxe inspirate de călători;
- Peroane înguste și slab dotate, fără mobilier urban adecvat sau facilități moderne.
Potrivit organizației, fără aceste intervenții, investiția riscă să aducă „beneficii marginale” pentru mobilitatea urbană și oamenii care folosesc transportul în comun.
Cum arată astfel de stații în Europa
Asociația compară situația din București cu exemple din orașe europene precum Viena, Porto, Alicante sau Amsterdam, unde infrastructura de tramvai subteran este integrată la standarde apropiate de cele ale metroului.
În aceste orașe, stațiile sunt gândite ca spații sigure, bine ventilate, accesibile și ușor de utilizat, cu conexiuni rapide între diferite moduri de transport. Mai jos, câteva exemple oferite de Asociație:
