Strada este un spațiu public. Aceasta trebuie să îndeplinească mai multe funcțiuni, atât de transport, cât și de întâlnire, interacțiune socială, schimburi economice, recreere. Democrația unei străzi stă tocmai în împărțirea echitabilă a spațiului, care ar trebui să permită desfășurarea tuturor activităților și să aibă infrastructura construită în jurul oamenilor.
București, oraș parcare
Strada D. I. Mendeleev, capitala României – un drum cu sens unic, care leagă Piața Romană de strada George Enescu, în apropierea Ateneului. Deși aflată chiar în centrul Bucureștiului, nimic din infrastructura acestei străzi nu aduce aminte de o capitală europeană. Trotuarele înguste și marea de mașini duc cu gândul mai degrabă la o parcare decât la o stradă cu clădiri istorice în care se regăsesc multiple localuri, cafenele, magazine, unități de cazare și chiar o grădiniță.
Deși are potențial de hub culinar și integrează o densitate mare de funcțiuni diverse, toată zona Piața Amzei, în care se află și aceasta stradă, deservește mai degrabă rolul de parcare ”din spatele” marilor artere Calea Victorie și Bulevardul Magheru. Din păcate, acest exemplu nu este excepția, ci regula în ceea ce privește centrul Bucureștiului, unde numeroase străzi sau piețe cu potențial sunt sufocate de mașinile parcate și private, prin ignoranța administrațiilor, de vegetație sau spații publice de calitate. Câteva exemple: Piața George Enescu, Piața Gheorghe Cantacuzino, Strada Doamnei, Strada Ion Brezoianu, Strada Academiei sau Strada Episcopiei.
Locuri de parcare pentru oameni
În încercarea de a atrage atenția și de a exemplifica cum ar putea arăta Bucureștiul îndreptat către comunitate, ARCEN, M60 și BAZA au încercat să recupereze o mică parte din spațiul public al străzii Mendeleev printr-o metodă deja consacrată în alte orașe europene – amplasarea unor parkleturi pe 3 locuri de parcare.
Ulterior, așa cum scrie asociația ARCEN pe pagina sa de Facebook, ”Compania de Parking a Primăriei Capitalei a reziliat contractul și a returnat banii, cerând ridicarea parkleturilor. Administrația, din păcate, rămâne cea mai importantă frână pentru ca Bucureștiul să devină un <<oraș posibil>>.” Totuși, asta nu înseamnă că parkleturile nu pot deveni o soluție în viitorul apropiat, în cazul în care administrația va înțelege importanța recuperării spațiului public.
Ce sunt, de fapt, parkleturile?
În literatura de specialitate, parkleturile sunt definite drept platforme care convertesc parcările de la marginea carosabilului unei străzi într-un spațiu dedicat comunității. De obicei, acestea sunt un produs al colaborării între administrația locală și antreprenori, organizații nonguvernamentale sau asociații de proprietari.
Parkleturile pot avea diferite funcțiuni, cea mai întâlnită fiind cea de socializare – prin amplasarea unor bănci și spații de odihnă. De asemenea, acestea mai pot integra spații verzi, copaci, mese și scaune pentru o cafenea sau chiar rastele pentru biciclete
Cum pot ajuta parkleturile la recăpătarea spațiului public?
Prin crearea unor insule dedicate oamenilor între parcările de pe carosabilul străzilor centrale ale orașului. Până la elaborarea unor lucrări ample de reconfigurare a spațiului public, atât de necesare, Bucureștiul ar avea de câștigat prin amplasarea unor parkleturi pe străzile care permit acest lucru. În primul rând, ar crea mici spații de socializare pentru oameni, ar aduce vegetație acolo unde aceasta nu există și, nu în ultimul rând, ar arăta cât este de important ca orașul să fie dedicat comunității.
Sursă foto: Mădălin Stancu// Facebook ARCEN
