Ticsit și copleșit, Bucureștiul suprimă pofta de viață urbană și își afundă locuitorii într-o stare de absență socială, limitând interacțiunea umană prin planificarea urbană. Avem cel mai aglomerat oraș din Uniunea Europeană, unde mașina personală este principala modalitate de mobilitate. Transportul în comun și transportul alternativ nu sunt văzute ca soluții optime de majoritatea locuitorilor, situație care ne duce la un trafic intens, dăunător sănătății oamenilor.
Tema mobilității urbane sustenabile a fost dezbătută la Conferința ”Orașul la scară umană – Manifest pentru mobilitate urbană sustenabilă”, organizată de publicația GreenCommunity, a fost analizată de autoritățile din administrația locală, care au vorbit despre problemele ce țin de organizarea și dezvoltarea transportului public, promovarea transportului alternativ, valorizarea și accesibilizarea spațiului public.
Care sunt necesitățile și principiile de bună funcționare a mobilității urbane, ce provocări întâmpină administrația, cum se poate face tranziția de la traficul de mașini la traficul de oameni, care sunt soluțiile pentru un management adecvat al parcărilor și trotuarelor, cum răspunde rețeaua de transport public nevoilor cetățenilor și ce investiții sunt prevăzute, ce rol joacă infrastructura velo în strategia de mobilitate urbană sunt câteva dintre aspectele dezbătute de Stelian Bujduveanu (Viceprimar general București), Radu Mihaiu (Primar Sector 2) și Ciprian Ciucu (Primar Sector 6).
”Bucureștiul se sufocă zi de zi”
”Încă există în București conceptul învechit că poți să pui o ladă pe trotuar și este locul tău de parcare”, a menționat Stelian Bujduveanu, referindu-se la importanța pe care o joacă o politică corectă a parcărilor în administrarea sănătoasă a spațiului public. Viceprimarul general al Capitalei a subliniat că autoritățile trebuie să-și asume o schimbare de paradigmă în managementul parcărilor, prin aplicarea legislației, care datează încă din anul 2008.
”Ne-am asumat o adevărată schimbare în acest domeniu. Suntem la mijlocul mandatului și trebuie să spunem lucrurilor pe nume: orașul acesta se sufocă zi de zi. Strategia cea mai simplă este să redăm orașul cetățenilor, să încurajăm folosirea transportului în comun, iar mașinile să stea în parcări acolo unde le este locul, în cuantumul unui tarif”, a precizat Stelian Bujduveanu.
”Nu avem o calitate ridicată a transportului în comun, dar ne dorim să ajungem acolo”
Reprezentantul Primăriei Municipiului București a mai evidențiat că pentru a beneficia de mobilitate sustenabilă, transportul public trebuie să fie îmbunătățit. ”Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: nu avem o calitate ridicată a transportului în comun, dar ne dorim să ajungem acolo prin achiziția de tramvaie și troleibuze noi sau autobuze electrice. Acolo vom ajunge în următorii ani, dar acest pas trebuie să fie făcut împreună cu eliberarea trotuarelor. Avem peste un milion de mașini care tranzitează zilnic Bucureștiul. Vorbim de un număr colosal de autoturisme, tot acest trafic fiind principalul vinovat al poluării”, a punctat Stelian Bujduveanu.
Fără mobilitate, nu poți genera dezvoltare într-o comunitate, nu poți avea un oraș sustenabil, a susținut Viceprimarul, amintind pașii pe care-i face administrația pentru un București sustenabil: ”investim în transportul public și creăm prioritate pentru acest tip de transport, încurajăm mijloace alternative de deplasare și am creat un regulament pentru utilizarea trotinetelor și bicicletelor în București, descurajăm parcarea mașinilor pe trotuare și extindem zonele pietonale”.
”Mobilitate nu înseamnă și nu trebuie să însemne doar mersul cu mașina”
Mobilitatea urbană trebuie să însemne foarte mult mers pe jos și transport alternativ, adică utilizarea bicicletei, care este folosită în masă în străinătate, a fost punctul de vedere exprimat de Radu Mihaiu, Primarul Sectorul 2. Edilul a subliniat că ”mobilitate nu înseamnă și nu trebuie să însemne doar mersul cu mașina”, ci utilizarea la scară largă a transportului în comun. Oficialul administrației a ținut să evidențieze că este prea ieftin să îți ții mașina în București. ”Cred că este important să implementăm o politică care să ne ducă spre un oraș mai prietenos cu oamenii”, a specificat Radu Mihaiu.
În opinia sa, trebuie să înțeleasă și poziția oamenilor care-și folosesc mașinile. ”Pentru a merge la școală, la grădiniță, la muncă pierdem o oră dus și o oră întors din viață. Nu o facem cu transportul în comun, ci cu mașina pentru că este un mediu pe care îl controlăm. Mașina este pe cât de curată vrem noi, în mașină este pe cât de cald vrem noi și stăm de vorbă cu cine vrem noi. În transportul în comun trebuie să facem niște concesii. Pornind de la aceste nevoi absolut rezonabile ale oamenilor trebuie să înțelegem cum ajungem în 2030 să nu mai avem 1,5 milioane de mașini care sunt în București, ci să ajungem poate la un milion, care este tot un număr foarte mare. De asemenea, trebuie să înțelegem cum gestionăm toate aceste mașini”, a explicat Primarul Sectorului 2.
Planificarea urbană, impediment pentru mobilitate
Radu Mihaiu s-a mai referit și la perspectiva generată de planificarea urbană, susținând că este necesară o regândire a modului în care facem urbanism în București. ”Teoretic avem școli și grădinițe peste tot, practic în cartierele dormitor nou construite nu avem. Iată cum o problemă de mobilitate se poate transforma într-o problemă de urbanism.
Cum gestionăm noi acele comunități din cartierele noi astfel încât nu mai fie doar de locuințe sau de business, ci să aibă comunități mici în care se poate merge pe jos, în care să regăsim și grădiniță, și școală, și restaurante, și biserică. Practic, să existe toate acele servicii sociale de care avem nevoie. În acest caz, cartierul sau cvartalul nu va genera trafic suplimentar. Partea importantă din mobilitate este regândirea felului în care facem urbanism”, a menționat edilul.
Sistematizarea străzilor, o soluție viabilă
Primarul Sectorului 2 a făcut referire și la modul în care sunt organizate străzile din București, subliniind că ideea de a îngrămădi pe aceeași stradă două sensuri de mers, parcări și trotuare este depășită.
”Importantă în această ecuație a mobilității este și sistematizarea străzilor. Ar trebui să nu mai avem străduțe, care în mod evident nu pot să aibă și parcări, și trotuare și două sensuri. Ar trebui atunci când le refacem să le dăm sens unic. În acest fel, eliberăm și trotuarele de pe ambele părți și se poate parca pe ambele părți. Pentru a face aceste sensuri unice și să protejăm trotuarele și pietonii, avem nevoie de un plan comun, ca să nu spun strategie. Trebuie să ne gândim cum se circulă, cum se iese din cartier. Toate aceste lucruri nu au făcute până acum în mod consistent. În prezent, la asta lucrăm, avem în cadrul Primăriei Sectorului 2 un departament care se ocupă de resistematizări de cvartale. Următoarele refaceri de străzi vor ține cont de toate aceste lucruri”, a conchis Radu Mihaiu.
Prioritizarea investițiilor, pe principiul unei viziuni comune
La rândul său, Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu a ținut să evidențieze importanța pe care o joacă viziunea unitară pentru mobilitatea unui oraș administrat de 7 primării. ”Trebuie să ai o viziune strategică. Este important ca primarii de sector să urmeze un leadership al unui primar general, care să aibă o viziune comună. Altfel, facem fiecare ce ne taie capul și nu vom avea un efect sinergic la nivelul Bucureștiului dacă nu aderăm cu toții la aceeași viziune”, a subliniat Ciprian Ciucu.
Aprofundând problematica, edilul a vorbit despre importanța direcționării investițiilor spre proiecte unitare, cu obiective complementare pentru un anumit model de mobilitate. ”Spun că opțiunea strategică este importantă, pentru că este absurd, prostesc și stupid să încerci să acoperi ambele modalități de dezvoltare urbană, fie cea care are în centru transportul individual după modelul american, fie cea a orașului pentru oameni după modelul european. Pentru că nu ai atâția bani! Dacă tu te apuci să faci și supralărgiri, și poduri, și pasaje, și penetrații, dar în același timp să investești și în transportul în comun și în transportul alternativ nu o să-ți ajungă banii”, a explicat Ciprian Ciucu.
Primarul Sectorului 6 a dat și două exemple, ”total opuse, care par de succes”: pe de o parte Oradea, unde s-a investit strategic foarte mult în infrastructura rutieră pentru că nu beneficiază de aeroport sau legături feroviare foarte bune, și pe de altă parte Cluj-Napoca, unde banii au fost direcționați către proiecte pentru transportul în comun și transportul alternativ, prin intermediul cărora s-a încercat progresiv, incremental, să se scoată traficul din centru.
Primele parcări pentru biciclete din București
Ciprian Ciucu a menționat că de curând a dat în folosință primele parcări de biciclete din București. ”O să extindem acest proiect. În felul acesta ai unde să-ți lași bicicleta, pentru că și eu stau într-un apartament de 3 camere și nu am unde să o țin în casă”, a spus edilul.
Primăria de sector a amplasat rastele de biciclete la toate gurile de metrou și a identificat 3 rute de biciclete de circa 10 kilometri, pe care urmează să le construiască. ”Vom depune la Administrația Fondului de Mediu proiecte pentru finanțarea a trei rute de biciclete, în Drumul Taberei, Iuliu Maniu și zona Grozăvești-Lacul Morii. Sper să iasă pentru că este un proiect foarte ambițios. Știu că vom deranja unii șoferi dar ne-am dorit să prioritizăm tipul acesta de mobilitate”, a conchis Ciprian Ciucu.
Conferința ”Orașul la scară umană – Manifest pentru mobilitate urbană sustenabilă”, organizată de publicația GreenCommunity și moderată de Teodora Tompea, jurnalist DIGI24, a avut loc pe 20 septembrie la ArCub Gabroveni și a fost dedicat promovării și educării societății în direcția adoptării unor obiceiuri de mobilitate urbană prietenoase cu mediul. Evenimentul a fost prezentat de UniCredit Bank și UniCredit Leasing, în calitate de Parteneri Principali, și Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, New Kopel Car Import (importatorul autobuzelor BYD), Stratos și Curiera, în calitate de Parteneri.
Printre speakerii care au luat cuvântul s-au numărat Arh. Emil Ivănescu (OAR București), Arh. Irina Meliță (OAR București), Arh. Maria Duda (Baza.Deschidem Orașul), Mihai Deneș (Federația Bicicliștilor din România) și Arh. Iris Popescu (Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială).
GreenCommunity a creat proiectul ”Orașul la scară umană”, o serie de evenimente la care vor fi abordate mai multe probleme ale orașului pentru a promova concepte de sănătate urbană.
