Oradea s-a impus în ultimii ani ca un exemplu de bună practică pentru ideea de administrație locală performantă. A reușit să se reinventeze și să-și împrospăteze imaginea, păstrând vii spiritul și arhitectura art nouveau. Fondurile europene atrase, care depășesc cu mult jumătate de miliard de euro, au constituit piatra de temelie pentru dezvoltarea progresivă a municipiului Oradea, care și-a câștigat pe bună dreptate statutul de ”cel mai invidiat oraș din România”. Un alt ingredient al succesului este consecvența politicii administrative, recunoscută și de Mihai Jurca, City Managerul localității.
”Oradea a făcut pași importanți și pentru că a avut o continuitate în ultimii 14 ani, dar și pentru că a reușit să dezvolte echipe puternice la nivelul administrației locale, echipe care au implementat într-un ritm accelerat o strategie corectă de dezvoltare”, a subliniat Mihai Jurca, în cadrul unui interviu acordat GreenCommunity.
City Managerul din Oradea vorbește pe larg despre proiectele ce vor fi implementate pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a municipiului de județ, despre mobilitatea urbană și soluțiile adoptate pentru a decongestiona orașul și despre măsurile vizate în proiectul Smart Oradea.
GreenCommunity: De ce este necesar să abordăm tema sustenabilității în arhitectura și urbanismul unui oraș?
Mihai Jurca: Deoarece în contextul european, chiar global, ambele sunt condiții obligatorii care asigură dezvoltare. Nu vom putea să ne dezvoltăm pe termen lung dacă nu suntem sustenabili și dacă nu planificăm corect urbanismul unei comunități. Sustenabilitatea nu se referă doar la consum eficient de energie, ci și la sustenabilitatea unor decizii de dezvoltare sau a serviciilor publice pe care le oferă o administrație cetățenilor proprii. Când vine vorba de arhitectură, Oradea se bucură de unul din cele mai frumoase pesisaje urbane, urbanism creat în jurul anului 1900, ceea ce înseamnă că putem înțelege bine valoarea acestui element în dezvoltarea unei comunități. Urbanismul nu înseamnă doar clădiri frumoase sau proiecte pietonale, poate însemna și infrastructură crucială sau chiar și demolări.
Nicio comunitate nu poate să se dezvolte fără să aibă politici de urbanism care se compun și din astfel de măsuri. Acestea fac parte din procesul de dezvoltare și regenerare al unui oraș, dar desigur nu trebuie să fie dominante. Planurile urbanistice de la 1900 din Oradea au fost vehement contestate (se poate verifica presa vremurilor!) de comunitate, dar s-au dovedit a fi „urbanism sănătos” pe termen lung, chiar dacă atunci acest urbanism presupunea demolarea multor case sau clădiri, incomparabil mai modeste decât cele de azi, care au creat un discomfort sau pierderea unui peisaj familiar pentru orădenii de atunci. Desigur Oradea se bucură azi de un peisaj urban art nouveau superb, dar care la momentul deciziei strategice nu a fost apreciat de toată comunitatea și care a lăsat dezbateri adânci în presa vremii.
Sisteme de încălzire centralizată din apă geotermală pentru cartierul Nufărul din Oradea
GreenCommunity: Cum se raportează orașul Oradea la tranziția verde, care sunt pașii concreți în această direcție și ce proiecte sau planuri de viitor există?
Mihai Jurca: Tranziția verde este un proces pe care Oradea îl va aborda la intensitatea pe care ne-o permit finanțările europene și fondurile de reziliență. Este o direcție asumată prin strategia de dezvoltare a orașului, mai cu seamă datorită unei resurse regenerabile de care dispune, mai exact apa geotermală. Pe lângă cogenerarea agentului termic cu aportul apelor termale, minicipalitatea a demarat deja (licitație atribuită cu finanțare europeană) un proiect care va trece un întreg cartier al orașului, Nufărul (cel dinspre Băile Felix, unde rezervele de apă geotermală au deja infrastructura necesară – foraje de mare adâncime) pe sisteme de încălzire centralizate din apă geotermală. Deși poate aparent nu pare, investițiile de peste 30 milioane de euro în rețeaua de distribuție a agentului termic, este un pas important în dezvoltarea unor soluții sustenabile de încălzire. Înclusiv investiția în noua centrală pe gaz (peste 60 milioane de euro) de producere a energiei termice va fi pe viitor un atu în procesul rapid de tranziție spre energii verzi.
Fermă solară de mare putere, peste 30 de MW, pe fostele halde de cenușă ale vechiului CET
De la gaze naturale produse din deșeuri sau prin tranziția acesteia spre gaz natural în amestec cu hidrogen sau chiar doar pe hidrogen, dacă avansurile tehnologice din Europa și România o vor permite, un sistem centralizat modern de încălzire este un pas important într-o astfel de tranziție și doar pentru simplul fapt că emisiile de CO2 sunt mult mai bine controlate și pentru că pierderile sunt reduse la minim. Analizăm și pregătim o posibilă aplicație de finanțare pentru o fermă solară de mare putere, peste 30 de MW, pe fostele halde de cenușă ale vechiului CET, locuri ideale pentru o astfel de investiție deoarece suprafețele de peste 80 de hectare nu pot fi utilizate decât pentru proiecte de reconversie, cel de construcție a unei capacități de producție de energie electrică solară fiind cu randamentul cel mai bun. Desigur pentru o eficiență sporită este necesar un cadru legal favorabil prosumatorilor de mari capcități (compensarea de 1 la 1 a energiei verzi introduse în rețea cu cea de energie absorbită) și/sau un sistem performant și eficient de stocare a energiei verzi produse. Bateriile de mare capcitate sunt o variantă, dar hidrogenul ca mediu de stocare pentru perioade scurte și chiar medii de timp, în condițiile unor tehnologii dovedite ca stabile și sigure, sunt factori decisivi pentru o tranziție verde mai accelerată și o posibilă independență energetică pentru consumul public (iluminat, tramvaie, instituții publice, etc.).
Administrația orădeană trebuie să implementeze rapid orice legislație care susține dezvoltări private sustenabile
GreenCommunity: În ce fel sunt încurajate demersurile de proiectare sustenabilă, cum se implică administrația locală din Oradea în acest domeniu și ce exemple de investiții de proiecte durabile din municipiul Oradea ne puteți oferi?
Mihai Jurca: Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă administrația orădeană este să implementeze rapid orice legislație care susține dezvoltări private sustenabile în acest domeniu și să fructifice orice oportunități de eficientizare energetică a clădirilor publice sau de construcție a unor capacități de producție, chiar și proiecte pilot sau de cercetare. Un alt lucru important este continuarea procesului de reînnoire a parcului de mijloace de transport în comun (au fost achiziționate deja 20 de tramvaie noi și 20 de autobuze hibride). Dezvoltarea sistemului public de mobilitate a transportului de tip soft mobility (proiecte de piste de biciclete, zone pietonale, mijloace alterantive de transport) este un alt tip de proiect care va contribui la sustenabilitatea crescută a orașului.
Prioritizarea transportului în comun în zone aglomerate din oraș, dezvoltarea de soluții de transport verzi pentru zona metropolitană din Oradea, coroborat cu alternative rutiere viabile pentru autovehicule sunt și acestea proiecte care vor contribui direct sau indirect la un proces de tranziție spre un oraș cu un impact mai mic asupra mediului. Desigur, acestora putem adăuga proiectele de schimbare a iluminatului public cu soliții led mai eficiente și anveloparea termică a unui număr cât mai mare de blocuri din Oradea, condiții obligatorii pentru asigurarea unei baze solide pentru implementarea unor proiecte mai ambițioase de sustenabilitate. Oradea se va putea dezvolta la nivelul la care legislația o permite sau într-un ritm dat de finanțările europene sau de ritmul general al țării. La fel ca și în alte proiecte de dezvoltare, Oradea depinde de strategia națională în acest domeniu.
Proiectul Oradea Verde: creșterea spațiului verde/locuitor de la 25 mp/locuitor până la 30 de mp/locuitor în 2030
GreenCommunity: Ce poate fi modificat în planificarea unui oraș pentru a deveni un spațiu mai prietenos cu mediul înconjurător și îndreptat spre nevoile oamenilor și ce schimbări au fost sau urmează a fi asumate de administrația locală din Oradea?
Mihai Jurca: Cred că trebuie să privim spre exemple de success din alte zone ale României sau din vestul europei, dar nu trebuie să uităm de ingredientele și condițiile minime pentru implementarea unor astfel de exemple. Proiectul Oradea Verde, care presupune creșterea spațiului verde/locuitor de la 25 mp/locuitor până la 30 de mp/locuitor în 2030 este un proiect care va contribui la un spațiu mai prietenos cu mediul înconjurător și mai aproape de nevoile oamenilor. Această strategie a fost aprobată și este deja în curs de implementare prin dezvoltarea de noi spații verzi în oraș, în special pe terenuri nefolosite și lăsate în paragină.
O altă direcție strategică de investiții care răspunde unor noi nevoi ale oameilor sunt investițiile în proiecte de pietonalizare a unor zone din oraș, creare de spații comunitare (piețe pietonale) în toate cartierele din oraș, investiții în piste de biciclete sau transport în comun, creează condiții minime pentru un oraș mai bine adaptat nevoilor oamenilor. Serviciile publice eficiente și digitale sunt condiții obligatorii pe care va trebui să continuăm să le implementăm pentru a răspunde nevoile societății de azi. Extinderea susținută a spațiilor pietonale din zona centrală din ultimii ani, eficientizarea transportului în comun, extinderea rețelei de tramvaie sunt proiecte deja implementate al căror efect pozitiv începem să-l vedem.
Sistemul public de colectare a deșeurilor este important pentru un oraș sustenabil
Planificarea urbană trebuie să urmeze un set de reguli clare (PUG, PUZ-uri etc) care să fie comunicate și aplicate cu perseverență. Deși elementar, un PUG clar și o comisie municipală de urbanism transparentă și consecventă sunt elemente de normalitate obligatorie pentru orice demers de planificare mai prietenoasă cu cetățenii. Un alt domeniu important pentru a putea vorbi de un oraș sustenabil este sistemul public de colectare a deșeurilor. Azi, în Oradea, colectarea deșeurilor se face pe 4 fracții (plastic hârtie, sticle, biodegradabil și menajer). Perfecționarea unui sistem tarifar care încurajează un astfel de management al deșeurilor este obligatorie, coroborat cu sisteme tehnice și informatice care să poată urmări și sancționa nerespectarea acestor principii chiar și în condominii mari cum sunt cartierele de blocuri. În ultimii ani, am implementat, la nivelul celor mai mari cartiere din oraș, centre de colectare pentru deșeuri mari, electrice, deșeuri din construcții, reciclabile sau chiar compost. Acestea sunt, de asemenea, componente obligatorii în politicile de dezvoltare sustenabilă a unui oraș.
GreenCommunity: Ce decizii sunt necesare pentru a încuraja mobilitatea sustenabilă într-un oraș și cum este abordată această temă la nivelul municipiului Oradea?
Mihai Jurca: Investițiile într-un sistem de transport eficient, cu mijloace de transport la nivelul unui oras European sunt condiții minime pe care deja le-am început. Pe lângă acestea, municipalitatea a implementat proiecte de extindere a liniilor de tramvai, convertirea unor bulevarde mari în bulevarde care permit și prioritizează transportul în comun și micromobilitatea sunt proiecte implementate sau în diverse stadii de implementare. Deschiderea orașului spre transport altenativ cu trotinete electrice, în contextul unui regulament orientat spre clienți și care nu perturbă spațiul urban, este încă un pas spre o mobilitate sustenabilă. Aceste schimbări sunt amorsate de cadrul European multiannual de finanțare, dar necesită timp și desigur alternative pentru traficul clasic.
Amsterdam, un exemplu de urmat în mobilitatea urbană
Construcția de pasaje supraterane sau subterane, de centuri metropolitane sau drumuri expres de conectare la retelele europene de autostrăzi sunt proiecte indirecte care creează contextul unei rezistențe mai mici la politici de prioritizare a transportului în comun în detrimentul celui cu autovehicule. Trama stradală din Oradea, cum de altfel în multe orașe din România, nu a fost concepută pentru volumele de trafic de azi, astfel că alternative eficiente la utilizarea mașinilor în oraș (transport, rute ocolitoare, etc.) sunt proiecte care vor reduce anii necesari unei astfel de tranziții. Unul din exemplele folosite des pentru acest fel de argumente este orașul Amsterdam care acum 5, 6 decenii avea probleme de congestie în trafic. Cu politici susținute de descurajare a transportului cu mașina, sistem eficient de transport public, dar nu în ultimul rând alternative viabile de ocolire au făcut ca într-o perioadă relativ scurtă de timp să vorbim de unul din cele mai sustenabile orase din perspectiva transportului. Desigur nu în ultimul rând e nevoie de acțiuni concertate la nivelul sistemului de educație în grădinițe și școli care să pregătească o tranziție mai ușoară.
GreenCommunity: Cum se dezvoltă și implementează conceptul de „Smart City” la nivelul municipiului Oradea?
Mihai Jurca: Conceptul de smart city din Oradea a început cu mulți ani în urmă, dacă ne referim la definiția aplicată de municipalitatate când vine vorba de smart city, respectiv „O zonă urbană dezvoltată care generează la rândul ei o dezvoltare economică sustenabilă și un nivel ridicat al calității vieții prin performanțe în domenii precum: dezvoltare economică, mobilitate, politici de mediu, personal calificat sau profesioniști, calitatea vieții și administrație eficientă. Performanța în aceste domenii se poate atinge doar cu un capital uman educat și performant, soluții tehnologice moderne dublate de o infrastructură TIC (IT&C) performantă”.
6 proiecte importante pentru Smart Oradea
România are avantajul unei infrastructuri de internet la cele mai bune standarde dar acest lucru nu este suficient. Va fi nevoie de adoptarea cu rapiditate a unor soluții tehnice moderne, dar mai cu seamă crearea de pârghii care să permită dezvoltarea de inovații private disruptive scalabile la nivel global (Bolt, UI Path, Typing DNA, Skype, Waze, etc.). Aceste 2 condiții sunt valabile și pentru Oradea. Un alt aspect important pentru accelerarea proceselor necesare unui smart city se va face și prin conectarea economiei locale la zone cu dezvoltări tehnice importante cum sunt cele europene sau mai cu seamă cele din SUA. Planurile concrete pentru Smart Oradea se leagă de un minim de infrastructură specifică care să permită construirea sau dezvoltarea de soluții software care să ne îmbunătățească viața. Conectarea la sau dezvoltarea unor cloud-uri guvernamentale cu baze de date interoperabile, dezvoltarea unei rețele solide de fibră optică în Oradea (backbone de fibră optică) sunt infrastructura minimă pe care trebuie să o dezvoltăm pentru a putea construi peste, soluții publice sau private de tip smart city.
Direcțiile de dezvoltare pe care ni le propunem sunt: servicii publice 100% digitale; securitate sporită prin extinderea sisemului de supraveghere video din Oradea (astăzi vorbim de 600 de camere ținta fiind de 1.000 de camere în următorii 3 ani); baze de date interoperabile la nivelul serviciilor publice, dezvoltarea de soluții soft care să înmagazineze mari cantități de date pentru un management mai eficient (soluții de tip dashboard); sistem public de sănătate digital, sistem GIS unic la nivelul instituțiilor publice din Oradea; soluții care folosesc inteligența artificială pentru eficientizarea diferitelor procese ale sistemului public; dezvoltarea unei comunități tech puternice în Oradea și amplificarea programului Make IT în Oradea (www.makeitinoradea.ro).
Toate acestea sunt dependente de o continuitate a politicilor locale și a unei administratii la nivelul unei comunități. Oradea a făcut pași importanți și pentru că a avut o continuitate în ultimii 14 ani, dar și pentru că a reușit să dezvolte echipe puternice la nivelul administrației locale, echipe care au implementat într-un ritm accelerat o strategie corectă de dezvoltare.
