Publicația The Guardian a prezentat recent o investigație amplă cu privire la nivelurile de poluare a aerului de pe continentul european. Rezultatele studiului sunt îngrijorătoare și arată că Europa se confruntă cu “o criză gravă de sănătate publică”, în contextul în care 98% dintre europeni respiră un aer poluat, extrem de dăunător.
Ancheta publicată de cotidianul britanic are la bază o hartă interactivă, realizată în colaborare cu experți în fenomenul poluării, care dezvăluie gradele de poluare înregistrate pe teritoriile statelor europene.
Măsurătorile, pe baza particulelor PM 2.5. Ce sunt acestea?
Măsurătorile de la care a pornit cercetarea au în vedere PM 2.5 – particule minuscule din aer, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri, rezultate în principal din arderea combustibililor fosili.
Potrivit specialiștilor, unele dintre aceste particule pot trece prin plămâni și pot ajunge în fluxul sangvin, afectând aproape toate organele corpului.
The Guardian informează că, potrivit actualelor norme ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), concentrațiile medii anuale de PM 2.5 nu ar trebui să depășească 5 micrograme pe metru cub (µg/m3). Noua anchetă a arătat, însă, că doar 2% din populația Europei trăiește în zone care se încadrează în această limită.
Experții semnalează că poluarea cu PM 2.5 provoacă aproximativ 400.000 de decese pe an, pe întregul continent. Mai mult de jumătate dintre acestea ar putea fi evitate dacă aerul din Europa ar îndeplini recomandările OMS.
Graficul realizat de The Guardian dezvăluie că cea mai afectată țară europeană de fenomenul poluării aerului este Macedonia de Nord. Aproape două treimi dintre locuitorii acestei țări trăiesc în zone în care poluarea aerului este de peste patru ori mai ridicată decât pragul recomandat de OMS pentru PM 2.5, în timp ce în patru regiuni s-a înregistrat o poluare a aerului de aproape șase ori mai mare, inclusiv în capitala Skopje.
Europa: Estul, mult mai poluat decât Vestul
În Europa de Est, situația este semnificativ mai gravă decât în Europa de Vest, exceptând Italia, unde mai mult de o treime dintre cei care locuiesc în Câmpia Padului și în zonele învecinate din nordul țării respiră un aer care depășește de patru ori indicii stabiliți de OMS.
Aproape toți locuitorii din șapte țări din Europa de Est – Serbia, România, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia și Ungaria – sunt expuși la un nivel dublu de poluare față de recomandările OMS.
Pe de altă parte, în Germania, trei sferturi din populație locuiește în zone în care poluarea aerului este de două mai mare față de pragurile stabilite de OMS. În Spania, această cifră este de 49%, iar în Franța de 37%.
Aer mai curat în țările nordice
În țările nordice, aerul este semnificativ mai curat față de restul țărilor europene. În Suedia, de pildă, nu există nicio zonă în care PM 2.5 să atingă mai mult de două ori valoarea recomandată de OMS. Totodată, unele zone din nordul Scoției sunt printre puținele din Europa care se situează sub această valoare.
Când vine vorba despre poluarea aerului, capitalele țărilor nordice înregistrează valori rezonabile, comparativ cu restul statelor europene, excepție făcând Copenhaga:
- (Islanda) Reykjavik: între 0 și 5 micrograme PM 2.5 pe metru cub;
- (Suedia) Stockholm: între 5 și 6 µg/m3;
- (Norvegia) Oslo: între 6 și 7.5 µg/m3;
- (Finlanda) Helsinki: între 6 și 7.5 µg/m3;
- (Danemarca) Copenhaga: între 10 și 12 µg/m3.
Cum arată situația în România? Marile orașe – sufocate de poluare
În România, nivelul de poluare al aerului cu PM 2.5 este peste limitele admise drept sigure de către OMS pe întreaga suprafață a țării. După cum se poate observa pe harta interactivă, majoritatea orașelor mari din România înregistrează valori de peste 16 micrograme PM 2.5 pe metru cub, adică de cel puțin 3 ori mai ridicate decât cele stabilite de OMS.
Iată cum arată situația în primele 10 cele mai mari municipii din România (conform numărul de locuitori):
- București: peste 19 micrograme PM 2,5 pe metru cub;
- Cluj-Napoca: între 16 și 19 µg/m3;
- Iași: între 16 și 19 µg/m3;
- Craiova: peste 19 µg/m3;
- Constanța: între 14 și 16 µg/m3;
- Timișoara: între 16 și 19 µg/m3;
- Brașov: între 14 și 16 µg/m3;
- Galați: între 16 și 19 µg/m3;
- Oradea: între 16 și 19 µg/m3;
- Ploiești: peste 19 µg/m3.
Poluarea aerului a devenit o problemă fundamentală în Europa
Poluarea aerului a devenit o problemă fundamentală în Europa, Uniunea Europeană (UE) fiind supusă presiunii de a face mai mult pentru a aborda această criză de sănătate publică în creștere, anunță The Guardian.
Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat pentru adoptarea, până în 2035, a orientărilor OMS privind pragul de PM 2.5. Legea, care trebuie să fie finalizată în cadrul negocierilor cu Consiliul European, ar stabili o limită obligatorie din punct de vedere juridic pentru concentrațiile anuale de PM 2.5 de 5 micrograme pe metru cub, față de 25 în prezent.
Cu toate acestea, experții spun că Europa trebuie să ia măsuri urgente acum. Aceștia indică un număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea aerului afectează aproape fiecare organ din corp și este legată de o gamă largă de probleme de sănătate, de la boli cardiace și pulmonare la cancer și diabet, depresie și boli mintale la tulburări cognitive și greutate mică la naștere
“Aceasta este o criză gravă de sănătate publică”, a comunicat Roel Vermeulen, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Utrecht (Olanda), care a condus echipa de cercetători de pe întregul continent. “Vedem destul de clar că aproape toată lumea din Europa respiră un aer nesănătos”, a precizat savantul, citat de The Guardian.
Investigația, realizată prin proiectul Expanse
Datele de la baza investigației prezentate în articol au fost colectate de cadrele universitare de la Universitatea Utrecht din Țările de Jos și de Institutul Elvețian de Sănătate Publică și Tropicală, în cadrul proiectului Expanse, finanțat de UE.
Aceștia au utilizat date provenite de la mai multe surse, printre care sateliți de înaltă rezoluție, stații de monitorizare a poluării și informații despre utilizarea terenurilor, pentru a stabili nivelurile medii anuale de PM 2.5 în Europa, în 2019.
Cercetătorii au declarat că nivelurile de poluare nu sunt semnificativ diferite față de cele actuale, dar au adăugat că pot exista zone în care au fost implementate măsuri stricte de combatere a poluării și care au înregistrat o oarecare îmbunătățire.
“Acestea sunt cele mai bune date disponibile în acest moment…Acum avem nevoie de politicieni, să fie îndrăzneți și ambițioși și să ia măsurile urgente necesare pentru abordarea acestei crize”, opinează profesorul Vermeulen.
via The Guardian
Credit foto: Yaroslav Boshnakov / Unsplash
