Fundația Conservation Carpathia în parteneriat cu Asociația Ocolul Silvic Carpathia au dat startul programului de reîmpădurire a zonelor distruse în trecut de exploatări ample, în Munții Făgăraș. Ținta propusă pentru primăvara anului 2022 este de 100 ha, 435.000 de puieți plantați în patru zone de reconstrucție ecologică: Groapele (afectată atât de tăierile neconforme, cât și de un incendiu probabil provocat), Dobroneagu, Valea Dâmboviței și Lerești.
Cu sprijinul financiar acordat de Comisia Europeană, în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munților Carpați, România – LIFE18 NAT/RO/001082’’, Fundația Conservation Carpathia reface pădurile afectate de tăieri neconfome sau doborâturi accidentale, prin plantarea a 435.000 de puieți de molid, fag și brad. Puieții din speciile naturale autohtone provin din pepinierele Carpathia sau sunt achizitionați de la producători specializați din zonă.
Șantierul de împăduriri din această primăvară cuprinde: 60 ha în zona Groapele, 25 ha în zona Dobroneagu, 8 ha pe Valea Dâmboviței și 7 ha la Lerești. Pentru refacerea galeriilor ripariene, de-a lungul cursului de apă pe Valea Doamnei, echipa Fundației Conservation Carpathia a plantat 750 de puieți de anin, specie importantă în fixarea malurilor.
„Poate este mai greu de înțeles acest termen de specialitate pe care îl tot folosim – reconstrucție ecologică. De ce nu spunem simplu reîmpădurire? Pentru că în spatele unei noi păduri sunt mult mai multe activități decât plantarea efectivă. În momentul în care organizația a “cumpărat” o greșeală a trecutului, o zonă în care pădurea a fost tăiată acum 10-15 ani și unde foștii proprietari nu au îndeplinit cerința legislativă de plantare în termen de doi ani de la tăiere, acolo începem un amplu proces care presupune mai mulți pași. La Groapele inițial am realizat un inventar al regenerării naturale, prin amenajarea a peste 200 de piețe de probă, în urma căruia am constatat ce regenerare naturală există în teren, ce specii și în ce proporții. În baza inventarului menționat am determinat cu ce specii, în ce proporții și cu ce cantități de puieți trebuie să intervenim pentru refacerea integrală a zonei.
În premieră, încercăm să ținem cont și să previzionăm și efectul schimbărilor climatice care au loc, respectiv tendința speciilor forestiere de a avansa altitudinal spre amonte. Am inventariat și principalele zone cu eroziune, pe foste drumuri de colectare a lemnului, unde tractoarele au târât buștenii. Vorbim de șanțuri cu adâncimi ce variază între 0,7 m și 5 m – și aceste răni ale muntelui trebuie reparate, acoperite și plantate. Avem nouă pepiniere și două solarii, iar creșterea puieților în condiții naturale, fără chimicale, în condiții care simulează viața lor viitoare, nu este deloc simplă. După plantarea efectivă, în fiecare toamnă tăiem iarba din jurul micilor arbori, pentru a le asigura o bună dezvoltare și supraviețuirea pe timpul iernii. Că în trecut nu a existat echilibru ne este tuturor clar, însă cum continuăm este cheia viitorului nostru și al generațiilor următoare.” a declarat, Mihai Zotta, reprezentantul Ocolului Silvic Carpathia.
Cei 7 ani de acasă ai pădurii
Dacă este să gândim matematic, o nouă pădure, de la stadiul de sămânță până când este suficient de puternică să se descurce singură are nevoie de lucrări timp de minim 7 ani. Doi-trei ani pentru creșterea puietului și alți 4-5 ani de îngrijire în munte, post plantare.
Fără un sprijin activ, aceste zone revin cu dificultate la starea de echilibru natural. Acțiunile de reconstrucție ecologică facilitează sau imită procesele naturale, pe cât posibil, și trebuie să ia în considerare viitoare schimbări climatice. Însă refacerea întregului ecosistem, după un dezechilibru major este imposibilă.
Fundația Conservation Carpathia nu plantează orice fel de arbori, care ar putea fi cea mai bună soluție economică pe termen scurt, ci creează o nouă pădure naturală, mai rezistentă la impactul schimbărilor climatice și la atacurile dăunătorilor. În 10 ani de reconstrucție ecologică Fundația Conservation Carpathia a plantat fag, molid, brad, anin, frasin, ulm, paltin, scoruș sau tisa și va continua și cu jneapăn, ienupăr și zâmbru, în cadrul proiectului LIFE Carpathia.
Codrul, frate cu românul
Dincolo de toate funcțiile ecologice pe care le are o pădure, ea susține un întreg sistem social. În această primăvară 120 de zilieri angajați din comunitățile locale învecinate Munților Făgăraș, zeci de angajați ai fundației și firme de lucrări forestiere lucrează pentru viitoarele păduri din zonă. Majoritatea sezonierilor sunt oameni simpli, iar implicarea în acest proiect le oferă o bună oportunitate de a câștiga bani constant, de-a lungul anului, prin activitățile de plantare de primăvară și toamnă, lucrări în pepiniere și decopleșiri înainte de venirea iernii.
Despre proiect
Proiectul Conservation Carpathia este unic în România și reprezintă una din cele mai importante inițiative de conservare de păduri din Europa. Din anul 2009 și până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sud-estul Carpaților Meridionali și a refăcut păduri pe 1.157 de hectare, prin plantarea a peste 3 milioane de puieți.
Această acțiune a fost realizată în cadrul proiectului LIFE Carpathia, „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucția habitatelor degradate și aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale și care, deopotrivă, să creeze beneficii comunităților locale din zona munților Făgăraș.
Proiectul este implementat de Fundația Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociația Ocolul Silvic Carpathia, Asociația de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraș Conservation, SC Carpathia Agro & Finance SRL, Conservation Capital Consulting Ltd., Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș – Basarab I și ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul LIFE Nature (www.ec.europa.eu) și a Fundației Arcadia prin programul ELP (Endangered Landscapes Programme, www.endangeredlandscapes.org). Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene.
