Despre
Newsletter
Newsletter
Sunt de acord să primesc cele mai importante informații cuprinse în Newsletter-ul GreenCommunity.

Este producția de energie electrică din UE prietenoasă cu mediul? Cum arată situația în blocul comunitar și unde se situează România

În Uniunea Europeană, rata de utilizare a combustibililor fosili a crescut în anul 2021 (comparativ cu 2020), conducând la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special în sectorul energetic, potrivit celor mai recente date disponibile, furnizate de Agenția Europeană de Mediu (detalii aici). 

Conform agenției citate, de-a lungul timpului, politicile care abordează schimbările climatice, dar și furnizarea și utilizarea energiei regenerabile au fost eficiente în scăderea aprovizionării din surse cu o amprentă ridicată de carbon. Cu toate acestea, redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19 a crescut consumul de energie în 2021, rezultând o utilizare mai mare a cărbunelui în mixul de generare.

Graficul 1. Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră în urma producerii de electricitate din Uniunea Europeană. Sursă: European Environment Agency (EEA)

Scenarii recente prevăd că sectorul energiei electrice din Uniunea Europeană va asigura una dintre cele mai importante contribuții în demersul de atenuare a schimbărilor climatice până în 2030 și de atingere a neutralității climatice până în 2050. Pentru ca acest lucru să se întâmple, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din acest sector trebuie să scadă drastic în acest deceniu, arată Agenția Europeană de Mediu (EEA). 

Energia electrică produsă din cărbune: +20% în 2021, comparativ cu anul anterior

Datele EEA arată că, în 2021, emisiile GES din sectorul energiei electrice au fost cu 45% mai scăzute decât în ​​1990, dar cu 20% mai ridicate decât în ​​2020, deoarece activitatea economică a revenit rapid după pandemia de COVID-19. În plus, producția de energie electrică a crescut cu doar 4%, comparativ cu 2020. 

În 2021, creșterea nivelului emisiilor de GES din sector s-a produs pe fondul unei creșteri minore (doar 1%) a producției de electricitate din surse regenerabile, în timp ce energia electrică produsă din cărbune, recunoscut ca fiind o sursă puternic poluantă, a crescut cu 20%, în contextul prețurilor ridicate ale gazului natural.

Până în anul 2010, eficiența crescută a combustibililor fosili în producția de energie electrică a jucat un rol semnificativ în scăderea intensității amprentei de carbon, stimulată și de necesitatea respectării valorilor limită de poluare stabilite în legislația privind emisiile industriale.  

Din 2010, însă, scăderea poluării din acest sector s-a datorat aproape exclusiv tranziției de la combustibilii fosili la metode regenerabile de producere a energiei electrice, prețurile pentru certificatele de emisii din cadrul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) crescând în relevanță, mai ales din 2019.

Producția de electricitate în blocul comunitar trebuie să se decarbonizeze mai rapid

Pentru a reduce gazele nete cu efect de seră ale Uniunii Europene cu 55% până în 2030 (comparativ cu 1990) și pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, producția de electricitate în blocul comunitar trebuie să se decarbonizeze mai rapid, potrivit raportului EEA. 

Graficul 1, atașat mai sus, prezintă nivelurile indicative de intensitate care ar fi în concordanță cu obiectivele climatice ale UE. Contextul geopolitic de astăzi solicită o decarbonizare mai rapidă pentru a înlocui gazul și cărbunele în producția de energie, încălzire și industrie. Acest lucru ar reduce substanțial prețurile energiei electrice și ar îmbunătăți securitatea energetică. 

Pentru a face acest lucru, sunt necesare politici și măsuri suplimentare pentru economisirea energiei, îmbunătățirea semnificativă a eficienței resurselor, intensificarea producției din surse regenerabile și asigurarea utilizării optimizate și sigure a infrastructurilor și a piețelor electrice din întreaga Uniune Europeană.

Graficul 2. Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră în urma producerii de energie electrică în fiecare țară a Uniunii Europene. Sursă: European Environment Agency (EEA)

După cum se poate observa în graficul 2, intensitatea emisiilor de GES rezultată în urma producției de energie electrică diferă semnificativ de la un stat membru la altul.

În anul 2021, cele mai ridicate niveluri ale emisiilor de carbon generate de producerea energie electrice din Uniunea Europeană s-au înregistrat în:
  • Estonia (946 gCO₂/kWh);
  • Polonia (750 gCO₂/kWh);
  • Cipru (646 gCO₂/kWh);
  • Grecia (604 gCO₂/kWh).

Acesta a fost rezultatul utilizării combustibililor fosili solizi și al deținerii unui procent scăzut de surse regenerabile, cât și al unui număr limitat sau inexistent de centrale nucleare în mixurile naționale de energie electrică. 

În alte șapte state membre, intensitatea emisiilor de carbon a fost mai mare decât media UE (275 gCO₂/kWh):
  • Bulgaria;
  • Cehia;
  • Țările de Jos;
  • Germania;
  • Irlanda;
  • România (poziția 18 în clasamentul european, 323 gCO₂/kWh); 
  • Malta. 
Datorită ponderilor mari de producere a electricității din surse cu emisii scăzute (energie regenerabilă și nucleară), emisiile de GES generate în urma producției de energie electrică au fost cele mai scăzute în:
  • Suedia (9 gCO₂/kWh);
  • Franța (67 gCO₂/kWh);
  • Luxemburg (68 gCO₂/kWh);
  • Finlanda (77 gCO₂/kWh);
  • Slovacia (113 gCO₂/kWh). 

via European Environment Agency (EEA)

Credit foto: Kirill Shavlo, Unsplash

Total
0
Shares
Pe aceeași temă