Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit miercuri, la evenimentul Resource Recovery Summit 2026, despre mai multe teme-cheie: economia circulară, infrastructura de gestionare a deșeurilor, sistemul de garanție-returnare și regulile pentru plajele de pe litoral.
Declarațiile au fost consemnate de AGERPRES.
Economia circulară nu mai ține doar de mediu
Potrivit ministrei, economia circulară a devenit o temă strategică, care depășește zona protecției mediului.
„Economia circulară este unul dintre subiectele care, de fapt, nici nu mai ține doar de mediu în secolul 21, în anul 2026. Vorbim despre securitatea economică. Aici vine responsabilitatea noastră: să ne asigurăm că materialele de care avem nevoie sunt refolosite, pentru că, în momentul de față, România – de fapt toată planeta – nu mai face față modului în care au fost exploatate resursele naturale”, a declarat Diana Buzoianu, citată de AGERPRES.
Aceasta a subliniat și legătura directă dintre economie și sustenabilitate:
„Trebuie să găsim neapărat soluții inclusiv pentru a ne dezvolta economic, dar în același timp și pentru a fi siguri pentru generațiile viitoare.”
SGR, „o poveste de succes”, cu peste 80% colectare
Ministra Buzoianu a vorbit pe larg și despre evoluția Sistemului de Garanție-Returnare, pe care îl consideră deja funcțional.
„Sistemul nostru de garanție-returnare este o poveste de succes (…). A pornit de la un risc, iar când a fost lansat s-a spus peste tot că nu se va putea face. După trei ani de amânări, în care s-a cerut constant amânarea, am ajuns astăzi în punctul în care, după mai bine de un an de implementare, avem deja peste 80% colectare”, a spus aceasta, potrivit AGERPRES.
Ea a adăugat că sistemul va continua să fie dezvoltat:
„Ce a pornit ca un vis sau o promisiune este astăzi un rezultat concret, care poate fi îmbunătățit. Ne uităm la cum putem să creștem SGR-ul, cum putem să creștem tipurile de ambalaje care pot fi colectate prin acest sistem.”
Un accent important va fi pus și pe digitalizare și extindere:
„Ne uităm să vedem cum putem să aducem tehnologii de secol 21, cum ar fi plata electronică din acest sistem. Ne uităm, de asemenea, să creștem infrastructura în zona rurală”, a mai declarat ministra, conform AGERPRES.
5.000 de insule ecologice digitalizate, până în august
Un alt punct major al intervenției a fost infrastructura de colectare a deșeurilor, unde ministerul mizează pe investiții masive.
„Urgența nu trebuie să fie argumentul pentru a crea haos. Atunci când ceva este urgent, trebuie să investim în infrastructură. De aceea, am prioritizat bugetul pentru crearea infrastructurii necesare”, a explicat Diana Buzoianu, citată de AGERPRES.
În acest context, România va avea:
„5.000 de insule ecologice digitalizate care vor fi folosite începând din luna august. Deja 3.000 sunt în funcțiune și urmează să adăugăm încă 2.000. Aceasta este structura de bază de care avem nevoie pentru a ne alinia cu țintele.”
Pe lângă acestea, vor fi dezvoltate și centre de colectare:
„Vom crea peste 200 de centre de colectare voluntară pe care România nu le-a avut până acum și de care avea mare nevoie pentru a se alinia cu țintele”, a spus ministra, potrivit AGERPRES.
Ea a subliniat și schimbarea de perspectivă asupra deșeurilor:
„La finalul zilei, acestea nu sunt deșeuri, sunt resurse de care avem nevoie. Statul trebuie să fie un pilon în acest sistem și să sprijine cu măsuri strategice.”
Reguli mai clare pentru plaje: nu se mai pot face terase fără PUZ
Ministra Mediului a clarificat și regulile pentru operatorii de pe litoral.
„Pentru sectoarele de plajă care nu au PUZ, operatorii știu de la început că nu vor putea construi terase. Activitatea economică se poate desfășura, dar fără construcții pe acele sectoare”, a declarat aceasta, în marja evenimentului, conform AGERPRES.
Autoritățile au încercat să elimine ambiguitățile din procesul de licitație:
„Am trecut de la bun început în licitație unde se pot construi beach baruri și unde nu, unde există PUZ-uri și unde nu există.”
Problema utilităților și presiunea pe litoral
Un alt punct sensibil este infrastructura de utilități, unde responsabilitatea revine în mare parte autorităților locale.
„Există de 20 de ani obligația primăriilor de a facilita utilitățile în zona plajelor. Suntem 20 de ani mai târziu și încă nu avem aceste utilități peste tot”, a spus ministra, citată de AGERPRES.
Ea a criticat soluțiile improvizate:
„Operatorii nu mai au motiv să își creeze propriile sisteme îngropate în nisip. Asta nu este o soluție, este un risc de sănătate publică.”
În același timp, interesul pentru plaje este foarte mare. În zona Năvodari, potrivit datelor citate de AGERPRES, au fost depuse:
- pentru mai puțin de 60 de subsectoare
- peste 300 de oferte
