Credit foto: Dan V / Unsplash
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a realizat raportul ”Ce rol au investițiile verzi în viitorul orașelor din România? O analiză a strategiilor de dezvoltare locală”. Prin intermediul acestuia, analizează modul în care cele mai importante orașe din România își planifică portofoliile de investiții verzi pentru perioada 2023-2030, ce ținte pentru îmbunătățirea calității mediului și-au propus și care a fost rolul comunității locale în elaborarea acestor documente cheie de la nivel local.
În mod ideal, strategiile locale de dezvoltare sunt cele mai importante documente strategice de la nivel local întrucât includ întregul portofoliu de proiecte și oferă mecanisme de prioritizare a investițiilor, susțin planificarea strategică, țintele și indicatorii asumați de administrație, dar și viziunea de dezvoltare a acesteia. Sintagma ”în mod ideal” este însă folosită, spune CRPE, pentru că în administrația românească componenta de planificare, respectiv de monitorizare și evaluare a acestor strategii, este deficitară, având la dispoziție puține date publice disponibile care să evalueze gradul de îndeplinire a țintelor asumate.
Ce investiții verzi prioritizează marile orașe din România pentru perioada 2023-2030
Conform calculelor CRPE, cele mai importante orașe din România vor aloca investițiilor de capital (inclusiv celor co-finanțate prin fonduri europene) peste 19.1 miliarde EUR în perioada 2023-2030. Acesta este un scenariu optimist, în care 30% din cheltuielile bugetelor locale vor merge spre secțiunea de dezvoltare, comparativ cu o medie de 20% în perioada 2017-2022.
Bucureștiul și cele șase sectoare au un potențial de investiții ce atinge aproape 7 miliarde EURO în perioada 2023-2030, fiind urmat de orașe precum Timișoara (922 milioane EUR), Iași (940 milioane EUR) sau Cluj Napoca (913 milioane EUR).
Ceea ce CRPE a calculat drept investiții verzi sau cu o componentă verde semnificativă reprezintă un portofoliu de proiecte de cel puțin 19.2 miliarde EUR, dintr-un total de peste 95.4 miliarde EUR, împărțite pe următoarele tipuri de investiții:
- Calitatea aerului – 3.28 miliarde EUR (exemple: stații încărcare mașini electrice, investiții în transport public, piste de biciclete, spații pietonale, stații monitorizare calitate aer);
- Calitatea apei – 1.3 miliarde EUR (exemple: distribuție apă, management ape reziduale);
- Biodiversitate urbană – 2.66 miliarde EUR (exemple: grădini, spații verzi, zone de recreere, păduri urbane, centuri verzi, regenerare urbană, acoperișuri verzi);
- Deșeuri și economie circulară – 1.3 miliarde EUR (exemple: proiecte de reciclare/sortare, management și tratare deșeuri, reducere risipă alimentară)
- Poluare fonică – 0.14 miliarde EUR (exemple: managementul traficului, limitarea poluării fonice)
- Eficiență energetică – 10.5 miliarde EUR (exemple: eficiență energetică clădiri publice și rezidențiale, investiții în termoficare, producere de energie verde)
Astfel, potrivit raportului CRPE, ies în evidență bugetele semnificative planificate pentru eficiență energetică ce domină portofoliile de proiecte atât ca valori estimate, dar și număr de proiecte. Restanțele istorice la nivelul infrastructurii publice, o preferință spre proiecte vizibile și mai ușor de îndeplinit, dar și o abordare timidă în procesele de înverzire și de reducere a poluării din marile orașe ce ar putea duce la pierderea unor voturi (pe teme precum traficul rutier, o politică mai strictă pe zona de deșeuri, încălzire sau poluarea aerului) aglomerează aceste portofolii în jurul unor obiective mult mai ușor de îndeplinit.
Implicarea cetățenilor în setarea priorităților din strategiile de dezvoltare locală, tratată în general superficial
Majoritatea strategiilor de dezvoltarea locală prezintă instrumente de consultare a cetățenilor, însă acest capitol cheie privind participarea comunității la elaborarea strategiei este deseori tratat foarte superficial, spune CRPE.
Lipsesc de multe ori detalii referitoare la cum funcționează acest proces de consultare, pe ce perioadă s-a desfășurat și care au fost rezultate. Și sunt incluse un număr limitat de instrumente de participare (în majoritatea cazurilor fiind vorba numai despre chestionare online și grupuri tematice de lucru) ce nu reușesc aproape niciodată să creeze o participare crescută a publicului la redactarea strategiilor, accesarea lor de către cetățeni fiind limitată.
Raportul include o prezentare detaliată a ceea ce a presupus implicarea cetățenilor la nivelul tuturor strategiilor de dezvoltare analizate și exemple de bună practică de la nivel european.
Urgența integrării indicatorilor privind starea mediului în strategiile locale de dezvoltare
Multe strategii locale sunt afectate nu doar de lipsa unui proces de urmărire a indicatorilor asumați, dar și de neclarități privind evoluția indicatorilor și obiectivul vizat, în special atunci când nu există indicatori de referință (baseline), ci doar ținte asumate pe anumite intervale de timp. Este nevoie de o consolidare rapidă a capacității administrațiilor locale de a colecta, publica și actualiza seturi de indicatori obligatorii pentru fiecare obiectiv strategic, iar acest lucru trebuie făcut într-un mod transparent și considerat o prioritate.
CRPE propune autorităților publice locale să includă în documentele strategice date privind indicatorii de mediu cel puțin la nivelul inițiativei Green City Accord (și să le publice în timp real unde este cazul, respectiv să le ajusteze constant). Ideal este că toți acești indicatori să fie actualizați permanent pe paginile oficiale ale primăriilor și să fie disponibili pentru a fi monitorizați public de către terți.
Un roadmap spre neutralitate climatică și spre un plan de investiții verzi
CRPE propune, pe lângă măsuri punctuale ce ar ajuta la coerența și transparența strategiilor de dezvoltare locale, un plan dedicat de proiecte verzi pentru neutralitate climatică. Acest plan pornește de la nevoie de transparență și de a orienta acest document strategic care definește viziunea administrației pe termen lung către publicul larg.
Acesta presupune o foaie de parcurs (roadmap), pe un orizont mediu-lung, bazată pe actualele documente strategice de la nivel local, cu ținte și indicatori transparenți și ușor de urmărit, cu responsabili clari la nivelul fiecărui obiectiv și un proces de monitorizare și evaluare ce ar responsabiliza administrația prin publicarea și evaluarea regulată a indicatorilor și proiectelor prevăzute.
