Parlamentul European a adoptat astăzi un proiect de măsuri pentru a crește rata renovărilor și reduce consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră.
Revizuirea propusă a Directivei privind performanța energetică a clădirilor urmărește să reducă substanțial emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și consumul de energie în sectorul construcțiilor din UE până în 2030, dar și să obțină neutralitatea sa climatică până în 2050.
Totodată, propunerea de act normativ urmărește și să crească rata de renovare a clădirilor ineficiente din punct de vedere energetic și să îmbunătățească schimbul de informații despre performanța energetică.
Clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând cu 2028. Pentru imobilele publice noi, termenul este anul 2026
Toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând cu 2028, cu excepția clădirilor noi ocupate, exploatate sau deținute de autoritățile publice, pentru care termenul ar fi anul 2026, se arată într-un comunicat de presă remis de Parlamentul European.
De asemenea, toate clădirile noi ar trebui să fie echipate cu tehnologii solare până în 2028, dacă acest lucru este posibil tehnic și fezabil economic. În cazul clădirilor rezidențiale care fac obiectul unor renovări majore, termenul ar fi anul 2032.
Clădirile rezidențiale ar trebui să se încadreze cel puțin în clasa de performanță energetică E până în 2030 și D până în 2033, pe o scară de la A la G. Litera G corespunde unei proporții de 15 % care cuprinde clădiri cu cele mai slabe performanțe din parcul imobiliar național al unui stat membru.
Clădirile nerezidențiale și publice ar trebui să atingă aceleași standarde până în 2027 și, respectiv, 2030. Îmbunătățirea performanței energetice poate lua forma unor lucrări de izolare sau de îmbunătățire a sistemului de încălzire. Ea ar trebui să fie efectuată atunci când o clădire este vândută sau supusă unei renovări majore sau, pentru clădirile închiriate, atunci când se semnează un nou contract. Statele membre vor stabili măsurile necesare pentru a atinge aceste obiective în planurile lor naționale de renovare.
Măsuri de sprijin împotriva sărăciei energetice
Aceste planuri naționale de renovare ar trebui să includă scheme de sprijin pentru a facilita accesul la granturi și la finanțare. Statele membre vor trebui să creeze puncte de informare gratuite și sisteme de renovare neutre din punctul de vedere al costurilor.
Măsurile financiare ar trebui să ofere prime importante pentru renovările substanțiale, în special în cazul clădirilor cu cele mai slabe performanțe, iar gospodăriile vulnerabile ar trebui să beneficieze de granturi și subvenții specifice.
Clădirile protejate pentru calități arhitecturale sau istorice speciale vor beneficia de derogare
Noile norme nu s-ar aplica în cazul monumentelor, iar țările Uniunii vor putea decide să excludă și: clădirile protejate pentru calități arhitecturale sau istorice speciale, clădirile tehnice, clădirile utilizate temporar, precum și bisericile și lăcașurile de cult. Statele membre vor putea, de asemenea, să introducă o excepție în cazul locuințelor sociale publice, dacă renovările ar determina creșteri ale chiriilor care nu pot fi compensate prin economiile la facturile la energie.
Eurodeputații doresc, de asemenea, să permită statelor membre să ajusteze noile obiective pentru anumite părți ale parcului lor imobiliar, în funcție de fezabilitatea economică și tehnică a renovărilor și de disponibilitatea forței de muncă calificate.
Parlamentul și-a adoptat poziția cu 343 voturi pentru, 216 împotrivă și 78 abțineri. Eurodeputații vor începe acum negocierile cu Consiliul pentru a conveni asupra formei finale a proiectului de lege.
Clădirile din UE, responsabile de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră
Potrivit Comisiei Europene, clădirile din UE sunt responsabile pentru 40% din consumul nostru de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. La 15 decembrie 2021, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, ca parte a așa-numitului pachet „Pregătiți pentru 55”. O nouă lege europeană a climei (iulie 2021) a introdus obiectivele pentru 2030 și 2050 în legislația europeană obligatorie.
