Administrația Națională „Apele Române” este una dintre instituțiile-cheie ale statului român, cu un rol esențial în gestionarea riscului de inundații, administrarea barajelor și a cursurilor de apă, dar și în adaptarea la efectele schimbărilor climatice.
În ultimii ani însă, instituția a ajuns frecvent în centrul atenției publice nu prin rezultate, ci prin crize de comunicare și scandaluri.
Cel mai recent exemplu este cazul Barajului Paltinul (situație remediată între timp), unde a avut loc o problemă tehnică la sistemul de pompare/distribuție a apei potabile în noiembrie-decembrie 2025, care a afectat aprovizionarea cu apă a peste 100.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița.
Informațiile contradictorii și lipsa unor explicații clare au generat confuzie și îngrijorare în rândul populației. La fel, situația de la Barajul Vidraru, unde modul deficitar de comunicare al autorităților a alimentat o avalanșă de teorii conspiraționiste și dezinformare în spațiul public. Episoadele au readus în discuție nu doar starea nesatisfăcătoare a infrastructurii hidrotehnice, ci și problema conducerii și a capacității instituționale a ANAR.
În acest context, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat declanșarea, în premieră, a unui proces transparent de selecție pentru funcția de director general al Administrației Naționale „Apele Române”. Conducerea ministerului afirmă că procesul de selecție va fi complet diferit față de practica numirilor politice din trecut.
Selecție publică, cu interviuri înregistrate și comisie de experți
Potrivit Ministerului Mediului, noul director general ANAR va fi desemnat în urma unui demers deschis și public, bazat pe competență și integritate. Procesul presupune depunerea unui dosar de candidatură, urmată de interviuri care vor fi înregistrate și făcute publice, pentru a asigura un nivel ridicat de transparență și responsabilitate.
Candidații vor fi evaluați de o comisie formată din experți cu recunoaștere internațională în domeniul gestionării apelor, cu experiență relevantă în politici publice, infrastructură hidrotehnică, managementul riscului la inundații și adaptare la schimbările climatice.
Pentru a putea participa la interviu, candidații trebuie să depună, până la data de 12 ianuarie 2026, un dosar care să includă:
- documente care atestă experiența profesională în domeniul apelor (inclusiv academică, dacă este cazul);
- certificat de cazier judiciar din care să rezulte lipsa unor condamnări pentru fapte de corupție sau trafic de influență;
- o scrisoare de intenție de maximum 500 de cuvinte, în care să fie prezentată viziunea managerială și principalele măsuri de reformă instituțională propuse pe termen scurt, mediu și lung.
Interviurile sunt programate pentru perioada 14–16 ianuarie 2026. Ministerul precizează că, în situațiile în care anumite documente nu pot fi obținute la timp din motive administrative, candidații pot transmite dovada solicitării acestora.
„Este momentul unei schimbări reale”
Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a explicat motivele care au stat la baza acestui demers, făcând referire directă la problemele cronice ale instituției:
„Administrația Națională «Apele Române» a fost, de-a lungul anilor, afectată de scandaluri publice repetate, care au erodat încrederea cetățenilor și au slăbit capacitatea instituției de a-și îndeplini misiunea. Este momentul unei schimbări reale. România are nevoie de o reformă profundă a sistemului de gospodărire a apelor, după decenii de investiții insuficiente și de decizii luate fără o viziune coerentă. Prin acest proces deschis și riguros, ne propunem să identificăm un profesionist care să aibă competența, integritatea și autoritatea necesare pentru a conduce Administrația Națională «Apele Române» într-o etapă critică pentru siguranța hidrologică a țării.”, a precizat Diana Buzoianu.
Ministerul Mediului mai precizează că acest proces face parte dintr-un angajament mai larg de profesionalizare a conducerii instituțiilor din subordine și de consolidare a capacității statului de a gestiona eficient riscurile hidrologice, investițiile strategice și politicile de adaptare la schimbările climatice.
