Credit foto: Dutch Cycling Embassy
Weesperstraat este una dintre cele mai aglomerate artere din Amsterdam. Peste 1.500 de mașini pe oră trec pe acest bulevard la orele de vârf – dimineața și seara.
În 2023, municipalitatea a făcut un experiment, din dorința de a face artera mai liniștită. În acest sens, a închis circulația auto pe Weesperstraat și 3 străzi din jur timp de 6 săptămâni. Între 12 iunie și 23 iulie 2023, între orele 6 dimineața și 23.00 seara, traficul auto a fost restricționat.
Care a fost impactul asupra traficului?
În timpul procesului, în tot cartierul au circulat cu 18% mai puține mașini. De asemenea, au circulat mai puține mașini și în restul Amsterdamului – au fost cu 11.000 de mașini mai puține decât în mod obișnuit (aproximativ 3%). Fluxul de trafic în oraș s-a îmbunătățit cu 2%, spune Primăria din Amsterdam.
Închiderile au avut ca rezultat, în principal, o scădere a traficului care nu avea destinație în zona de probă.
Pe de altă parte, a devenit mai aglomerată ruta de deviere Kattenburgerstraat – Piet Heinkade – Mauritskade. A fost cu 40% mai mult trafic prin Kattenburgerstraat, iar timpul de călătorie pe această rută a crescut cu aproximativ 3 minute în medie și cu până la 8 minute la orele de vârf.
Volumul traficului pe A10 (autostrada de centură a orașului) a rămas aproximativ același, iar fluxul nu s-a deteriorat.
Calitatea aerului mai bună – cartierul a devenit mai locuibil
Pe străzile cu trafic mai puțin, calitatea aerului s-a îmbunătățit cu 14%. În zona adiacentă, pe unde a fost deviat traficul, calitatea aerului s-a deteriorat însă cu aproximativ 9%. Nu au fost măsurate schimbări demonstrabile în restul Amsterdamului.
Majoritatea locuitorilor din Weesperbuurt (cartierul unde au fost închise străzile) au fost oferit un feedback pozitiv cu privire la proces. Oamenii ieșeau mai mult, puteau traversa drumul mai ușor și puteau dormi din nou cu geamul deschis.
Nu se poate spune același lucru și despre zonele pe unde a fost deviat traficul
Calitatea vieții pe traseul de deviere s-a deteriorat efectiv. Locuitorii au indicat că suferă de inaccesibilitate, zgomot, neplăcere și o atmosferă agresivă în general. Au existat și preocupări legate de poluarea aerului și siguranța rutieră.
Experiența testului
Înainte, în timpul și după experiment, s-au efectuat cercetări asupra părerii oamenilor despre studiu.
Per total, 74% dintre respondenți au fost nemulțumiți, 8% mulțumiți și 18% foarte mulțumiți. Pietonii și bicicliștii au evaluat în general pozitiv testul. Cei mai afectați au fost locuitorii de pe străzile pe unde a fost deviat traficul, au existat nemulțumiri și în rândul șoferilor și taximetriștilor care tranzitau zona.
Municipalitatea din Amsterdam spune că a învățat multe din testul de pe Weesperstraat. Despre trafic, calitatea aerului, poluarea fonică, experiența cartierului și efectele asupra diferitelor grupuri țintă. Și că trebuie să implice și mai mult locuitorii orașului în aceste tipuri de măsuri.
Ce urmează acum?
După finalizarea testului, calitatea vieții, calitatea aerului și zgomotul au revenit rapid la nivelul de dinainte pe Weesperstraat. Întrebarea este ce va face Primăria Amsterdam în acest sens. Acum analizează 3 scenarii:
- Limitarea vitezei la 30 km/h. Prin această măsură, municipalitatea se așteptă ca aglomerația de pe Weesperstraat să scadă.
- Îngustarea străzii și implementarea mai multor măsuri de calmare a traficului. Strada devine apoi mai puțin atractivă pentru trafic. Prin urmare, va deveni automat o stradă pe care se va circula cu 30 km/h.
- Închidere parțială, în care se va permite accesul cu mașina doar anumitor grupuri țintă. Această măsură este în prezent încă prea complexă și vulnerabilă pentru această rută, spune Primăria din Amsterdam.
Ce putem învăța noi din experimentul lor?
Din astfel de experimente pot fi extrase mai multe învățături, chiar și pentru orașele din țara noastră:
- În primul rând, preocuparea administrației pentru calitatea vieții – faptul că administrația este dispusă să ia măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului, a siguranței sau reducerea zgomotului.
- Faptul că cele mai bune decizii nu se iau din birou. Administrațiile trebuie să fie transparente, să implice cetățenii în deciziile lor, să educe, să informeze, să cerceteze, uneori chiar să facă experimente pentru a vedea care ar putea fi efectele unei decizii și să raporteze sincer rezultatele. Să faci proiectele direct din șantier sau cu primarul spunând ”Mai la stânga, mai la dreapta!” nu este o practică sănătoasă pentru oraș.
- Chiar și privind modul cum este împărțit în prezent spațiul pe Weesperstraat, administrațiile noastre au de învățat. Bulevardul are 2 benzi pe sens, piste pentru biciclete late, trotuare suficient de mari și spații verzi. Sunt și alte detalii, precum calitatea materialelor, felul cum sunt configurate intersecțiile, felul cum sunt evitate conflictele.
