Amalia Stamate, Senior Economist Direcția Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României, vorbește într-o opinie realizată pentru publicația GreenCommunity despre importanța finanțării verzi raportat la economia românească, în contextul în care schimbările climatice își fac prezența tot mai acut. Într-un format de întrebări și răspunsuri, Amalia Stamate adresează provocările cele mai relevante prin care țara noastră urmează să treacă.
De ce sunt importante schimbările climatice și care sunt implicațiile asupra sistemului financiar?
Riscul schimbărilor climatice vizează, de regulă, un orizont mai lung de timp, însă se anticipează că efectele sale vor fi severe. Materializarea acestor riscuri are efecte de lungă durată, chiar și pentru generațiile viitoare; prin urmare, este necesară o viziune pe termen mult mai lung decât orizonturile tradiționale de timp.
Vicepreședintele Consiliului Guvernatorilor al FED, dna. Lael Brainard, avertizează că estimarea riscurilor legate de climă este greu de realizat, ținând cont de factori precum orizontul de timp îndelungat, dar și de lipsa datelor istorice.
În plus, costurile asociate se revarsă în afara pieței și nu sunt captate în prețurile pieței (spre exemplu, poluarea este o externalitate negativă). William Nordhaus, laureatul Premiului Nobel în 2018 în domeniul Științelor Economice „pentru integrarea schimbării climatice în analiza macroeconomică pe termen lung” (detalii aici), consideră că încălzirea globală este cea mai semnificativă dintre toate externalitățile de mediu.
De ce se spune că ne confruntăm cu o tragedie a orizontului de timp?
Așa cum a declarat guvernatorul Băncii Angliei, dl. Mark Carney (detalii aici), schimbările climatice reprezintă o tragedie a orizontului de timp.
Din cauză că impactul se extinde peste orizonturile tradiționale ale majorității actorilor din piață, generația actuală nu are un stimulent direct să combată acest fenomen. Asta înseamnă că, în momentul în care aceste schimbări vor fi deja vizibile, este posibil să fie prea târziu pentru ca acțiunile luate din acel moment să mai contribuie la stabilizarea atmosferei.
Cât de vulnerabilă este economia României la efectele schimbărilor climatice?
Schimbările climatice afectează toate regiunile lumii. Riscurile fizice constau în creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, precum seceta și valurile de căldură extreme.
În ceea ce privește riscul de tranziție, România a înregistrat progrese semnificative legate de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, dacă ne uităm la intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, un indicator care se calculează ca emisiile de gaze cu efect de seră, raportate la valoarea adăugată brută generată (tone CO2 / VAB), observăm că România se află pe locul 5 în topul țărilor cu cele mai ridicate valori pentru intensitatea emisiilor din Uniunea Europeană.
Alte state în această situație sunt, de asemenea, țări din fostul bloc comunist, cum ar fi Bulgaria, Polonia, Estonia, Lituania și Cehia. Acest lucru reprezintă o vulnerabilitate a economiei Românești, care a moștenit o structură economică ce se bazează în mare parte pe sectoare energofage și slab generatoare de valoare adăugată brută (VAB).
Astfel, firmele din sectoarele clasificate a fi carbon-intensive, adică cele care generează emisii ridicate de carbon raportat la câtă valoare adăugată produc, reprezintă o mare parte a sectorului de companii nefinanciare din economia românească. Acestea generează peste 40 la sută din VAB și cumulează peste 50 la sută din activele tuturor companiilor nefinanciare.
Companiile din aceste sectoare au un risc de tranziție ridicat, iar activele deținute de aceste societăți se pot confrunta cu riscul de a deveni inutilizabile sau ca valoarea lor de piață să scadă brusc, ca urmare a unor factori precum apariția unor tehnologii noi, a noilor reglementări sau a schimbării preferințelor din societate (conceptul poartă numele de stranded assets).
Dacă ne uităm la portofoliile de credite ale băncilor, aproape 50 la sută din creditele acordate de bănci segmentului corporativ sunt către firme din domenii care pot fi afectate de riscul de tranziție.
De ce este importantă finanțarea verde?
Finanțarea verde are rolul de are rolul de a sprijini o tranziție ordonată către o economie cu emisii mai reduse de carbon, necesară pentru a minimiza riscurile generate de schimbările climatice, dar și pentru a fructifica oportunitățile disponibile.
Tranziția ordonată către o economie verde, spre deosebire de o tranziție abruptă și disruptivă, presupune o alocare din timp a resurselor necesare reorganizării activităților și poate să genereze oportunități importante pentru economie și pentru sistemul financiar. De asemenea, aceasta poate să genereze efecte de amplificare în timp (care nu ar exista în cazul unei tranziții întârziate).
În plus, apelul la finanțarea verde poate crea avantaje competitive la nivelul companiilor și reprezintă o oportunitate de schimbare a structurii economice actuale, prin orientarea către domenii mai durabile din punct de vedere al impactului asupra mediului și cu valoare adăugată mai mare.
Nu în ultimul rând, accesul la finanțare verde, precum și implementarea unor politici de tranziție verde, pot să contribuie la impulsionarea unui proces de relocare a unor lanțuri globale de producție legate de schimbările climatice, din străinătate în România.
Cine ar beneficia de acest tip de finanțare?
Există o arie largă de domenii care ar beneficia de această tranziție (ex: energie, eficientizare energetică, transport, agricultură, construcții, imobiliare). În esență, toate întreprinderile pot fi afectate de schimbările climatice, iar accesul la finanțare verde le-ar oferi oportunitatea, în special companiilor de mică dimensiune care nu au resurse interne pentru investiții, de a-și reducere emisiile, precum și de a-și adapta modelul de afaceri.
Oportunitățile de finanțare sunt multiple, valoarea proiectelor verzi ale autorităților locale și ale mediului privat, identificate de lucru al Comitetului de Supraveghere Macroprudențială (CNSM) privind sprijinirea finanțării verzi, este însemnată, de aproape 60 miliarde euro (detalii aici).
Există spațiu de îmbunătățire a procesului de “înverzire” a sistemului bancar?
Procesul de “înverzire” a portofoliilor de credit are un spațiu amplu de îmbunătățire. Conform calculelor BNR, în anul 2020, portofoliu de credite verzi se ridică la aproximativ 1 miliard euro, iar ponderea acestora era de 4,2 la sută din portofoliul bancar corporativ. Spre comparație, la nivelul zonei euro, conform Autorității Bancare Europene, creditarea verde este în jur de 8 la sută din portofoliul corporativ al băncilor.
Firmele care au apelat până acum în cea mai mare măsură la acest tip de creditare sunt cele din sectoarele utilități, imobiliare și industria prelucrătoare.
Un studiu în curs de publicare realizat în cadrul BNR arată că, istoric, riscul de credit asociat creditelor verzi este cu 10 la sută mai redus decât portofoliul normal de credite corporative (în perioada analizată, cuprinsă între 2010 și 2020). Rezultatele mai arată că, până acum, companiile mai solide din punct de vedere financiar, care au o îndatorare mai mică și marje de profit și lichiditate superioare, au fost mai înclinate să ia împrumuturi verzi.
În concluzie, atât economia românească, cât și sistemul financiar, sunt expuse riscurilor schimbărilor climatice. În același timp, ponderea creditelor verzi este încă modestă în portofoliul sectorului bancar. Finanțarea verde are rolul de a fructifica oportunitățile pe care tranziția verde le creează, dar și de a minimiza riscurile cu care se confruntă sectorul real, care are nevoie să ia măsuri de adaptare costisitoare.
Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Bibliografie
Raport CNSM pentru sprijinirea finantarii verzi, iunie 2021, http://www.cnsmro.ro/res/ups/Raport-CNSM-pentru-sprijinirea-finantarii-verzi_PUB.pdf
Dragu, F., Neagu, F., Stamate, A., Tatarici, L. – „Are green loans less risky? Micro-evidence from an European Emerging Economy “, în curs de publicare
Raport asupra stabilității financiare, Tema specială: Vulnerabilități structurale ale sectorului companiilor nefinanciare din România, ediția iunie 2021
Raport asupra stabilității financiare, Tema specială: Creditarea verde în sectorul bancar din România, ediția decembrie 2021
Discursul Guvernatorului Băncii Angliei, Mark Carney, Resolving the climate paradox, 2016, https://www.fsb.org/wp-content/uploads/Resolving-the-climate-paradox.pdf
Discursul Vice-președintei FED, Lael Brainard, The Role of Financial Institutions in Tackling the Challenges of Climate Change, 2021, https://www.federalreserve.gov/newsevents/speech/brainard20210218a.htm
Discursul laureatului Premiului Nobel, William Nordhause, Climate change: The Ultimate Challenge for Economics, 2018, https://www.nobelprize.org/uploads/2018/10/nordhaus-lecture.pdf
