Spațiile verzi creează un ambient plăcut, fapt observabil la intersecția dintre o stradă cu arbori și una fără, în zona centrală a Bucureștiului. Credit foto: LCV / Shutterstock.com
Inima Bucureștiului nu e verde. Într-un demers prin care ne-am dorit să vedem care este situația spațiilor verzi în centrul Capitalei, am analizat bulevardele, străzile și străduțele din zona centrală și ne-am uitat după copaci. Mai exact, am analizat dacă străzile din acest areal sunt prevăzute cu spații verzi, aliniamente de arbori sau măcar alveole răzlețe cu arbori.
Am realizat și o hartă interactivă, care să ilustreze într-un mod cât mai simplu rezultatul analizei noastre. Am împărțit segmentele de străzi în 3 culori:
- Roșu pentru străzile unde nu există niciun copac;
- Verde deschis pentru străzile ”cu puțini copaci” – sub 10 copaci per 100 de metri liniari – adică străzi cu arbori ”rătăciți”, aflați la o distanță mai mare unii de alții sau cu arbori foarte tineri, care nu pot asigura încă umbra necesară;
- Verde închis pentru străzile ”cu mulți copaci” – peste 10 copaci per 100 de metri liniari – adică străzi cu adevărat verzi, cu spații verzi sau aliniamente complete de arbori, cu arbori suficient de maturi încât să asigure umbră și un ambient plăcut.
*De precizat: analiza noastră vizează doar arborii plantați pe suprafața străzii / spațiu public, nu ia în considerare arborii din curțile caselor sau ale diferitelor instituții.
În total, segmentele de stradă incluse în harta noastră însumează aproximativ 29 de kilometri. Ce iese încă de la prima vedere în evidență este însă cantitatea de roșu – adică segmentele de stradă unde nu există deloc copaci. Astfel, în zona centrală a Bucureștiului, chiar în inima Capitalei, din 29 de kilometri de străzi analizate, de-a lungul a peste 20 de kilometri nu există niciun arbore. Doar asfalt, borduri și mașini.
Analiza pe fiecare categorie:
- Străzi fără copaci – 20,5 de kilometri din 29 km. Practic, 70% din segmentele de stradă analizate sunt complet lipsite de arbori. Se remarcă negativ chiar zona Centrului Vechi, care deși este preponderent pietonală, nu include absolut deloc spații verzi. La polul opus, zonele pe unde au voie mașinile chiar par făcute doar pentru mașini – sunt destule străzi zona centrală analizată unde nu numai că nu există spații verzi, însă chiar și parcurgerea unui trotuar este o cursă cu obstacole.
- Străzi cu puțini copaci – 5,2 kilometri din 29 km, adică 18%. Vorbim aici de câteva segmente de străzi lăturalnice, dar mai cu seamă de o parte dintre bulevardele incluse în hartă. Spre exemplu, având în vedere arborii tineri plantați în acest an – în locul celor afectați dinainte – am inclus în această categorie Bulevardul Elisabeta. Tot aici intră și o bună parte din Calea Victoriei – alveolele pentru copaci nu sunt foarte dese, iar aceștia sunt destul de mici, încă tineri. De precizat este faptul că între Blvd. Elisabeta și Piața Națiunile Unite, pe Calea Victoriei nu există niciun arbore – deși este o zonă foarte frecventată, în special de pietoni.
- Străzi cu mulți copaci – 3,3 kilometri din 29 km, adică 12%. În această categorie intră o parte din Bulevardul Carol I și o parte din I. C. Brătianu, zone cu arbori maturi și mulți, spații cu adevărat verzi și unde mersul pe trotuar înseamnă automat și mers la umbră. O mențiune onorabilă este și Strada Ion Ghica din apropierea Centrului Vechi, reabilitată adecvat, cu destul de mulți copaci, odată cu realizarea parcării subterane și a pieței de la statui.
În zona centrală a Capitalei nu sunt spații verzi accesibile
Regula 3-30-300 poate fi folosită pentru a ne face o idee despre accesul la spații verzi într-o anumită zonă a orașului și, prin extrapolare, despre calitatea vieții în respectivul cartier. Regula se traduce în următorul fel, potrivit peisagistului Diana Culescu:
- 3 = numărul minim de arbori care trebuie să fie vizibili dintr-o clădire;
- 30 = procentul de acoperire cu coroane de arbori (atenție! nu este vorba de orice băț plantat prin oraș ci de ceea ce prof. dr. Cecil Konijnendijk numește ”arbori considerabili” și pentru care el dă și referințe prin articolele pe care le scrie, ca să avem idee exact la ce dimensiuni se referă);
- 300 = numărul maxim de metri ce trebuie parcurși până la cel mai apropiat spațiu verde.
Tot Diana Culescu pune la dispoziție pe site-ul ei și pe pagina de Facebook o hartă a Bucureștiului după principiile regulii 3-30-300. Din această hartă, putem observa cum zona centrală a Capitalei, folosită și în analiza noastră, este aproape complet lipsită de spații verzi accesibile. Excepție face zona din jurul Parcului Cișmgiu, însă la est de această grădină istorică este o suprafață mare de oraș care nu se bucură nici de arbori stradali prea mulți, nici de spații verzi sau parcuri.
De ce avem nevoie de copaci pe străzi?
- Pentru un aer mai curat și oameni mai sănătoși – atât fizic, cât și mental. Un copac poate absorbi între 10 și 40 de kilograme de CO2 pe an (sursă). De asemenea, spațiile cu copaci, pe unde poți merge în siguranță și la umbră, încurajează oamenii să fie și mai activi. Încurajează și interacțiunea socială, iar arborii pot contribui la transformarea străzii într-un mediu mult mai plăcut, în care să vrei să petreci timp.
- Pentru o temperatură mai scăzută pe timpul verii. Vara aceasta ne-a arătat ce temperaturi ridicate se pot înregistra în București și cât de crescut poate fi disconfortul termic. Iar una dintre cele mai bune metode pentru a contracara valurile de căldură sunt tocmai plantare copacilor – în special în zone pe unde circulăm, pe străzi, în zonele rezidențiale – pe lângă parcuri și păduri. Pe o stradă, umbra pe care o asigură copacii poate determina ca temperatura resimțită să fie chiar și cu 5-7 grade Celsius mai scăzută pe timp de vară (sursă).
- Copacii ajută și în cazul precipitațiilor și contribuie la scăderea riscului de inundații. Este important să existe un echilibru între mineral și vegetal în orașe – deoarece spațiile verzi pot contribui la absorbția apei provenită din precipitații.
