Credit foto: Gabriela Popa / Shutterstock.com
Poluarea aerului reprezintă contaminarea mediului interior sau exterior cu orice agent chimic, fizic sau biologic care modifică caracteristicile naturale ale atmosferei. Dispozitivele de ardere de uz casnic, autovehiculele, instalațiile industriale și incendiile forestiere sunt surse comune de poluare a aerului, se arată în cel mai recent raport Ecopolis privind poluarea în București.
Poluarea afectează toți oamenii – în primul rând, scade calitatea vieții și crește riscul de a dezvolta unele patologii, de la afecțiuni pulmonare, la afecțiuni cardiace. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în fiecare an, 7 milioane de oameni mor ca urmare a poluării aerului.
Ecopolis și #AerLive au realizat Raportului anual despre calitatea aerului în București ediția 2023. Acesta este rezultatul monitorizării calității aerului în platforma #Aerlive și în Rețeaua Națională, cuprinzând date de la 120 de senzori din rețeaua Aerlive și datele NO2 din rețeaua națională.
Principalele concluzii:
În 2023, Bucureștiul a stat puțin mai bine decât cu un an în urmă și, totuși la o distanță considerabilă față de alte orașe europene, care reușesc șă implementeze planuri pentru combaterea acestui fenomen, pentru creșterea calității vieții și protejarea sănătății tuturor cetățenilor
Spre exemplu, în analiza datelor din perioada decembrie 2022 – decembrie 2023, rezultă că poluarea cu PM2,5 a fost în medie mai redusă decât în anul precedent. În ceea ce privește distribuția pe luni, datele arată că poluarea cu PM2,5 crește semnificativ în lunile de iarnă.
Datele arată că vârfurile de poluare sunt înregistrate în timpul sărbătorilor de iarnă: 24 și 31 decembrie sunt cele mai poluate zile din an. În cea mai poluată zi a anului, respectiv 24 decembrie 2023, datele arată că periferia orașului este cea mai expusă, cu media zilnică ce depășește chiar și cu 400% valoare maximă admisă ca medie anuală conform legii, pentru PM 2,5.
În ceea ce privește monitorizarea aerului la școli senzorii din 29 de școli din 30 monitorizate au media anuală mai mare decât valoarea maximă admisă pentru PM2,5. 13/14 spitale monitorizate au media anuală mai mare decât valoarea maximă admisă pentru PM 2,5
Poluarea generată de trafic: care sunt cartierele cele mai afectate?
Pe lângă particulele fine – PM2,5 sau PM10, alți poluanți regăsiți în aerul orașului sunt oxizii de azot, un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantități variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.
Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităților industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calității apei, efectului de seră, reducerea vizibilității în zonele urbane.
Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.
Nivelul maxim legal este 40 ug/m3 NO2. Măsurători cu filtre pasive realizate de Ecopolis și 2Celsius arată că, din 65 de locații monitorizate timp de o lună (în perioada 21 ianuarie 2023 – 21 februarie 2023) peste jumătate înregistrează valori peste limită!
Astfel, măsurătorile arată că punctele care au înregistrat cele mai mari depășiri sunt în zonele: Banu Manta, Charles de Gaulle, Calea Rahovei (Liceul Bolintineanu), Lujerului și Nicolae Grigorescu. La polul opus, zone care reușesc să se păstreze sub limita legală sunt: Otopeni, Voluntari, Asmita Gardens, Blvd. Tineretului și Drumul Taberei.
Context
În 2023 Primăria Municipiului București a instalat împreună cu Ecopolis 44 de senzori de monitorizare a calității aerului la școli și spitale din București, înmulțind astfel sursele independente de monitorizare și informare asupra calității aerului din București.
A fost lansat și site-ul infoaer.ro, pagina oficială de informare a PMB (detalii aici).
Raportul integral despre calitatea aerului în București ediția 2023, realizat de Ecopolis și #Aerlive, cu sprijinul Platforma de mediu pentru București, o inițiativă Fundația Comunitară București și ING Bank, poate fi accesat aici.
