Credit foto: Alex Găvan
Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde de euro. Capitala stă la fel de rău și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor, fiind pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9 mp Bucureștiul este departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem potrivit legii.
După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor.
Peste jumătate de milion de arbori au fost tăiați în ultimul an în județul Ilfov
În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.
Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, “zonă cu deficit de vegetație forestieră”.
Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5.000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581.287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale.
Platforma „Împreună pentru Centura Verde” vrea să convingă autoritățile să conserve pădurile rămase
În contextul poluării dramatice, al aridizării și al exploatărilor forestiere din jurul Bucureștiului, zeci de artiști, jurnaliști, cercetători, organizații neguvernamentale și grupuri civice și-au unit forțele în platforma „Împreună pentru Centura Verde” (www.centuraverde.ro) pentru a convinge autoritățile să conserve codrii rămași în jurul capitalei și să extindă de urgență suprafață împădurită.
Proiectul de lege propus de platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului și constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov. El a fost întocmit cu implicarea deputatelor Diana Buzoianu și Oana Cambera și a fost depus la Parlament pe 12 aprilie 2023.
Printr-o petiție online (vezi aici), platforma civică „Împreună pentru Centura Verde”, invită cetățenii să se alăture și solicită politicienilor și autorităților o serie de acțiuni concrete.
Care sunt obiectivele platformei civice ”Împreună pentru Centura Verde”
- Înaltul patronaj al Președintelui României, Excelența sa, Klaus Iohannis pentru platforma civică „Împreună pentru Centura Verde”.
- Adoptarea și promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov.
- Un plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, plan care să includă și Centura Verde București-Ilfov.
- Includerea centurii verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027.
- Un calendar asumat pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov.
- Includerea subiectului legat de poluarea aerului din București în agenda CSAT-Consiliul suprem de Apărare a Țării.
Cine sunt inițiatorii și ambasadorii platformei
Inițiatorii platformei sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești. Partenerii platformei sunt WWF, Greenpeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București.
Ambasadorii platformei sunt Alex Dima, Andreea Marin, Mircea Cărtărescu, Elisabeta Lipă, Charley Ottley, Melania Medeleanu, Oana Pellea, Ioana Nicolaie, Horia Tecău, Eugenia Vodă, Cristian Mungiu, Gabriela Szabo, Alexandru Tomescu, Carmen Uscatu, Florin Negruțiu, Raluca Negulescu-Balaci, Lucian Mândruță, Oana Ghiocel, Cristian Lascu, Alina Kasprovski, Alexandru Stermin, Anamaria Hâncu, Dan Ștefan, Orieta Hulea, Ciprian Stănescu, Oana Neneciu, Vlad Craioveanu, Laura Bouriaud, Andreas Beckmann, Dan Dinu, Valentin Sălăgeanu, Iain Trewby, Ciprian Teleman, Teodor Frolu, Daniel Sărdan, Tibi Ușeriu, Magor Csibi, Liana Buzea.
Rolul pădurilor din jurul orașelor
Pădurile din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul marilor aglomerări urbane. Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, ele sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, aceste păduri sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios cât și pentru recreere, sport, educație sau terapia prin băi de pădure. Și mai este și valoarea lor pentru biodiversitate, de neprețuit.
Sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor dimprejurul orașelor. Le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează
această categorie forestieră. Dincolo de beneficiile sociale și economice pentru comunitate, ele contribuie și la facilitarea unei planificări urbanistice sustenabile, stopând astfel dezvoltarea imobiliară necontrolată.
Viena, un model de urmat pentru București
Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple.
Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810 000 de hectare, cuprinzând atât păduri și zone umede cât și pășuni și terenuri agricole. Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi și vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia protejării spațiului verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total. Un foarte bun exemplu pentru viitoarea centură verde București-Ilfov.
